Costică Pocol, patronul Pieței Mărăști, executat silit de Primăria Cluj Napoca

Costică Pocol va fi executat silit de Primăria Cluj Napoca pentru că nu a pus în aplicare decizia judecătorilor clujeni de a demola ultimul etaj de la Piața Mărăști pe care l-a construit ilegal. Administrația locală i-a oferit lui Pocol termenul legal pentru a duce la îndeplinire hotărârea magistraților, dar el nu s-a conformat. Nu este primul dosar de executare silită cu care Pocol se confruntă în ultimii ani. În urmă cu doi ani, Pocol a fost executat silit pentru peste 84.000 de euro.

Primăria Cluj Napoca a decis să pună în executare silită sentința prin care Costică Pocol, patronul Pieței Mărăști, trebuie să demoleze ultimul etaj al pieței construit ilegal.

”Întrucât debitorul (Costică Pocol, n.red.) nu s-a conformat de bunăvoie și în termen obligației stabilite în sarcina acestuia prin titlul executoriu (sentinţa civilă nr. 1265/2021 din data de 26.02.2021, pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosar nr. 12329/211/2019, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 1616/A/2021 pronunțată de Tribunalul Cluj) conform prevederilor art 622 alin 2 NCPC  s-a formulat cerere de executare silită pentru demararea procedurii executării silite în vederea aducerii la îndeplinire a obligațiilor stabilite în sarcina acestuia”, arată un răspuns al Primăriei Cluj Napoca.

În urma unui control, poliția locală a Primăriei Cluj Napoca a constatat că un etaj din cadrul construcției Piața Mărăști a fost construit ilegal, fără nicio autorizație de construcție. În urma controlului s-a dispus intrarea în legalitate. Proprietarul pieței, Costică Pocol, nu a făcut niciun demers pentru a obține acte pe construcția respectivă, așa că a fost dat în judecată, a pierdut, iar judecătorii au dispus demolarea a ceea ce s-a construit ilegal. Acum, în loc să pună în executare sentința, administrația locală spune că mai așteaptă pentru că nu a fost comunicată decizia. Însă, demolarea ar fi trebuit să aibă loc până la sfârșitul anului trecut.

Piața Mărăști rămâne fără un etaj

Revenind la odiseea Pieței Mărăști, în decizia de demolare dată de Judecătoria Cluj Napoca, magistratul care s-a ocupat de dosar a subliniat faptul că proprietarul nu a făcut niciun demers pentru a intra în legalitate.

”Termenul pentru aducerea la îndeplinire a măsurii are durata de 180 zile, calculate de la data comunicării procesului verbal (nu de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care s-a respins plângerea contravențională împotriva procesului verbal prin care a fost dispusă măsura, întrucât plângerea s-a respins ca tardiv formulată). Ori, termenul stabilit de către agentul constatator a expirat fără ca pârâtul să fi formulat vreo solicitare având ca obiect intrarea în legalitate și fără ca lucrările să fie desființate, ceea ce conferă instituției reclamante dreptul de a sesiza instanța de judecată în vederea desființării construcției neautorizate.

Susținerile pârâtului în sensul respingerii cererii nu pot fi primite. Instanța constată că pretinsa nelegalitate a măsurii complementare din procesul verbal de contravenție (pentru că în speță nu era necesară autorizația de construire) nu poate fi analizată în prezenta procedură—contravenientul are posibilitatea de a se plânge cu privire la conținutul procesului verbal de contravenție exclusiv pe calea plângerii contravenționale. În măsura în care plângerea contravențională este respinsă sau astfel de obiecții nu sunt ridicate în fața instanței investite cu soluționarea plângerii contravenționale, petentul nu mai poate solicita discutarea conținutului procesului verbal de contravenție în cadrul unei alte proceduri.

Având în vedere aceste considerente, instanța va admite cererea de chemare în judecată și va obliga pârâtul la desființarea lucrărilor de construcții executate nelegal la imobilul din Municipiul Cluj Napoca, Bulevardul 21 decembrie 1989, numărul 131 – 135, înscris în cartea funciară nr. xxx a localității Cluj Napoca, cu număr cadastral/topografic xxx (teren), xxx -CI (construcție), respectiv a lucrărilor de construcții menționate în procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor: executarea lucrărilor de construire care constau în efectuarea unor lucrări de zidărie și compartimentări din BCA, la nivelul etajului IV al imobilului, în vederea realizării unui spațiu cu destinația de centru SPA-Fitness”, arată motivarea judecătorească dată de magistratul Iuliana Cristina Velniciuc Ciupărcă.

Costică Pocol a atacat decizia respectivă, dar a pierdut la Tribunalul Cluj care a menținut-o cu titlu definitiv.

Istoric de ilegalități sub ochii tuturor

Extinderea Pieţei Mărăşti, o altă afacere ”marca” Pocol, a întâmpinat, de-a lungul timpului, nenumărate probleme. Autorizaţia de construire emisă pentru imobilul din Piaţa Mărăşti îi permitea lui Pocol să construiască spaţii comerciale şi de alimentaţie publică, având regim de înălţime S+P+2E – S+P+5E. Singura problemă e că în autorizaţie se precizează faptul că imobilul urmează să fie construit pe bulevardul 21 Decembrie 131 – 135, iar pe partea cu Piaţa Mărăşti sunt numai numere pare, deci autorizaţia îi permite lui Pocol să construiască pe partea cealaltă a bulevardului. Această eroare administrativă nu s-a mai întâlnit în istoria municipiului Cluj-Napoca.

Pocol a fost nevoit să „asigure” construcţia cu mai mulţi stâlpi de susţinere la etajul unu, în principal din cauza că imobilul era în pericol să se dărâme. Acest aspect a demonstrat faptul că respectiva clădire suferă foarte mult din cauza erorilor de proiectare şi de execuţie. Alte nereguli, asupra cărora Gazeta de Cluj a atras atenţia în repetate rânduri, se referă la faptul că imobilul este realizat fără fundaţie, existând oricând pericolul să se prăbuşească. Mai mult, imobilul este construit pe magistrala de apă, motiv pentru care, în cazul unei defecţiuni, echipele de intervenţie nu vor putea face nimic pentru a rezolva problemele.

Licența Parking Mărăști

În 2008,  Amelia Cândea,  studentă la Sociologie, a scris o lucrare de licență intitulată ”Informalitate și clientelism. Piața Mărăști din Cluj Napoca”. Pentru redactarea textului, ea a discutat cu clienții din piață, cu vânzătorii și cu alte persoane în cunoștință de cauză.

”Primarul Funar a fost cel care a concesionat terenul Pieței Mărăști, (pe 49 de ani), către trei acționari: Pocol o avut 40%, Bondane 19% și APO 30%”. Primii doi – îmi spune cu o totală nonșalanță interlocutorul meu – au lucrat amândoi la CFL Baciu 2, deci au reușit să fure de acolo atâția bani, pentru că numai acolo erau legume și fructe în vremea aceea. Cam ăștia au fost banii pentru concesionare, pentru teren. Iar pentru amenajare, pentru a amenaja piața, au scos un credit de la Bancoop”. Însă din acest împrumut o sumă importantă a fost folosită pentru a deschide o fabrică de bere în Săvădisla, iar o altă parte a fost investită la abatorul lui Costică Pocol, din Dâmbul Rotund. Desigur, aceștia nu au mai putut să returneze ratele la bancă, și așa au fost confiscate de bancă magazinele limitrofe, terenul rămânând însă al acționarilor. Bancoop a vândut către persoane fizice un drept de folosință al magazinelor pe termen de 15 ani, recuperând o parte din sumă.

Pocol executat pentru peste 84.000 de euro

În 2020, firma Affinity Transport Solution SRL a pus în executare un bilet la ordin

Încuviinţează executarea silită si autorizează creditoarea Affinity Transport Solution SRL să pună în executare BILET LA ORDIN împotriva debitorului Pocol Cristian Gheorghe, cu domiciliul în Cluj-(…),jud.Cluj, pentru plata sumei de 84.162,36 euro, la care se adaugă cheltuielile de executare silită ocazionate cu efectuarea executării,  în oricare dintre modalităţile de executare prevăzute de lege.

Autorizează creditorul să treacă la executarea silită a obligaţiei cuprinse în titlul executoriu”, arată încheierea Judecătoriei Cluj Napoca.