Crematoriul din Manastur aprinde spiritele
Sute de clujeni s-au adunat saptamana trecuta pentru a protesta impotriva construirii unui crematoriu in cartierul Manastur, dupa ce reprezentanti ai Bisericii ortodoxe au condamnat asocierea dintre Primaria Cluj-Napoca si firma RDK Cremation. Potrivit acesteia, institutia ar fi ajutat firma in vederea obtinerii avizelor, in schimbul stabilirii de comun acord a taxelor pentru incinerare.
Contractul dintre Primaria Cluj-Napoca si RDK Cremation referitor la construirea unui crematoriu uman in cartierul Manastur a fost semnat in noiembrie, investitie care s-ar putea ridica la 850.000 de euro. Cu o luna inainte, aceasta asociere a fost aprobata de Consiliul Local, cu 19 voturi pentru. In referatul prezentat consilierilor locali nu apar studiile de sanatate publica sau de mediu care ar trebui atasate unei propuneri de construire a crematoriului intr-o zona locuita. Acestea au fost solicitate de catre public abia dupa semnarea contractului, cand proiectul a fost supus dezbaterii publice.
Primaria da inapoi
„Consilierul local cu atributii de primar” Radu Moisin a declarat ca hotararea poate fi revocata. „Chiar daca acest contract a fost semnat, el poate fi anulat prin revocarea Hotararii care l-a aprobat. Contractul este subsidiar Hotararii”, a declarat Moisin pentru OradeCluj.ro. In contractul cu firma RDK Cremation se precizeaza ca acesta poate fi reziliat doar daca una dintre parti nu isi respecta obligatiile din actul de asociere, sau in caz de forta majora. De asemenea, municipalitatea isi asuma o serie de obligatii, printre care facilitarea obtinerii avizelor de functionare si sprijin in vederea obtinerii de avize de la alte institutii publice. Prin hotararea de CL data in octombrie, firma este obligata de primarie sa incinereze anual, in mod gratuit, 40 de „cazuri sociale” si sa stabileasca taxele de incinerare doar cu acordul municipalitatii. In argumentul de sustinere a acestui proiect se mentioneaza ca o serie de clujeni si-au exprimat expres dorinta de a avea un crematoriu in oras.
Insa proiectul crematoriului a fost condamnat de catre reprezentanti ai Bisericii Ortodoxe si ai asociatiilor de proprietari din zona. Peste 250 de clujeni au participat miercuri, 11 ianuarie, la un mars de protest privind posibila amenajare a crematoriului uman in cimitirul Manastur. Acestia s-au adunat la biserica din Gradini Manastur, alaturi de politicieni si clerici si au marsaluit pana in fata prefecturii, unde au depus un memoriu, inaintat, de altfel, si Primariei Cluj-Napoca. Marsul s-a desfasurat pe traseul cimitirul Manastur, primarie, prefectura si a fost organizat de deputatul independent, Mircea Giurgiu.
“Avand in vedere ca incinta cladirii capelei de pe strada Govora din cartierul Manastur este situata pe fosta proprietate a parohiei noastre, de care biserica a fost deposedata in mod abuziv si arbitrar in timpul regimului comunist, fara a primi o despagubire financiara, consideram ca Primaria are datoria morala si de bun simt ca, inainte de exprimarea oricarui punct de vedere si luarea unei decizii finale cu privire la realizarea acestui proiect, sa consulte opinia membrilor parohiei noastre”, arata clujenii semnatari in memoriu.
Miros urat si otravuri
Protestatarii sunt nemultumiti in primul rand de locul ales pentru amenajarea crematoriului, care se afla la mai putin de 35 de metri de cele mai apropiate case de locuit. Reprezentantul Asociatiei Parinti Clujeni, Emil Stetco, spune ca in zona functioneaza mai multe crese, gradinite si scoli, iar noxele emise afecteaza sanatatea populatiei. In acelasi timp, el considera ca raportul privind impactul de mediu, realizat de societatea care va amenaja crematoriul, ascunde o parte din informatii si ca nivelurile mentionate in raport sunt oricum foarte aproape de limita legala.
„Al doilea aspect este aspectul mirosului, care produce un disconfort fizic dar si psihic. Eu l-am numit efectul Auschwitz. Si al treilea aspect si foarte important sunt emisiile de mercur care rezulta din amalgamurile dentare ale cadavrelor incinerate, mercurul fiind un gaz extrem de toxic”, a declarat Emil Ștețco.
Acesta contesta rezultatul studiilor de mediu realizate de specialisti. Insa, „conform acestor studii si a concluziilor acestora reiese ca instalatia se incadreaza in normele europene, ca respecta legislatia in vigoare si ca nu exista un impact semnificativ asupra mediului”, spune Raluca Hategan, reprezentant Agentia Regionala de Protectia Mediului Cluj.
La mars au participat si preotii parohi ai bisericilor din zona. Acestia au explicat ca Biserica Ortodoxa se opune in general incinerarii umane, motivandu-si pozitia prin invataturile biblice. „Noi, crestinii ortodocsi, credem in inviere si ne opunem incinerarii”, a declarat unul dintre reprezentantii BOR la o televiziune locala.
Organizatorii mitingului considera ca cea mai buna rezolvare a problemei este gasirea unui amplasament in afara Clujului pentru amenajarea acestui crematoriu. Ei au dat exemplul celorlalte state europene in care astfel de crematorii sunt amenajate la minim un km de cea mai apropiata locuinta.
Procedurile de autorizare a crematoriului uman au fost suspendate dupa ce locuitorii municipiului au protestat impotriva acestui demers. Consilierii PDL din Consiliul Local au cerut primarului interimar Radu Moisin sa solicite un punct de vedere oficial din partea Centrului Regional de Sanatate Publica, aflat in subordinea Institutului National de Sanatate Publica din cadrul Ministerului Sanatatii, cu privire la riscurile pe care le-ar putea implica amplasarea unui crematoriu uman in incinta cimitirului Manastur, aflat in proximitatea celui mai mare cartier rezidential din municipiu. „Pana la obtinerea unui punct de vedere scris, oficial, demersurile administrative legate de aceasta problema se suspenda, urmand sa fie prezentata o informare in sedinta de plen a Consiliului Local”, arata comunicatul transmis luni de Biroul de presa al Primariei Cluj-Napoca.
Avize suplimentare
Pana la emiterea autorizatiei de construire, Primaria sustine ca va supune dezbaterii crematoriul uman din Manastur. „Acest proiect nu este inca ajuns la finalitate. Deocamdata dezvoltatorul trebuie sa-si depuna documentatia care va trece prin mai multe faze. In primul rand prin comisie de urbanism, apoi daca va fi cazul la autorizarea finala in sedinta de consiliu local”, declara Iulia Persa, din cadrul biroului mass-media al Primariei Cluj-Napoca.
Primarul interimar Radu Moisin a declarat ca a solicitat firmei care vrea sa construiasca crematoriul studii de impact de la Agentia de Mediu si de la Inspectoratul de Sanatate Publica. „Am cerut aceste studii ca sa fim siguri ca nu vor exista probleme in zona respectiva”, a spus Moisin. In plus, primarul interimar a cerut Centrului Regional de Sanatate Publica sa realizeze un studiu de impact. „Vreau si o alta sursa neutra de informare, nu doar studiile pe care noi le-am solicitat firmei care va construi crematoriul”, a spus primarul interimar. Pana la primirea acestor studii demersurile legale au fost suspendate.
Stiridecluj.ro arata ca un crematoriu de organe a functionat langa Spitalul Clinic Judetean Cluj de pe strada Clinicilor pana in 1982. Acesta era folosit pentru incinerarea resturilor umane care proveneau de la Laboratorul de Anatomie Patologica, Institutul de Medicina Legala sau de la diferitele sectii de chirurgie de la Spitalul Clinic Judetean.
Teodor Pojar, seful Serviciului Tehnic din cadrul Spitalului Clinic Judetean, a declarat pentru sursa mentionata existenta acestuia. „Eu in '82 m-am angajat aici si tin minte ca in acel an a si fost inchis crematoriul. Acolo nu s-au incinerat cadavre, ci se ardeau organe si resturi care ramaneau in urma operatiilor. Din cate imi amintesc, atunci cand functiona se simtea un miros persistent de ars, ca si atunci cand parlesti porcul”, sustine Teodor Pojar. Fostul crematoriu era o cladire din caramida cu doua camere. Una in care se usca ceea ce urma sa fie ars si a doua in care era un cuptor cu doua arzatoare. Fumul rezultat iesea pe un furnal inalt de aproximativ 30 de metri.
„Atunci cand s-a renuntat la crematoriu a fost din proprie initiativa, spitalul nu a fost constrans de catre nimeni ci pur si simplu s-a gasit o alta solutie. Incineratorul nu functiona in fiecare zi. Din cate am auzit de la cei care lucrau inaintea mea aici, organele si resturile umane ramase in urma operatiilor se colectau intr-un bazin cu formol, iar cand acesta se umplea tot ce era acolo era dus pentru a fi ars”, a mai spus Teodor Pojar. Solutia gasita de catre conducerea Spitalului Clinic Judetean Cluj de atunci a fost ca tot ceea ce se ardea in incinerator sa fie ingropat, practica ce mai este folosita si astazi.
Diana Gabor
