Creștere economică modestă în 2024, PIB-ul României a avansat cu 0,9%

Economia României a înregistrat o creștere de 0,9% în 2024, conform datelor provizorii publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). În ultimul trimestru al anului trecut, Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu 0,7% față de aceeași perioadă din 2023 și cu 0,8% comparativ cu trimestrul anterior.

Potrivit INS, PIB-ul ajustat sezonier pentru trimestrul IV 2024 a fost estimat la 453,833 miliarde lei la prețuri curente. Pe serie brută, acesta s-a ridicat la 523,709 miliarde lei, marcând o creștere reală de 0,7% față de același trimestru din 2023.

La nivel anual, PIB-ul României s-a cifrat la 1.766 miliarde lei, fiind mai mare cu 0,9% față de 2023.

Domeniile care au contribuit pozitiv la creșterea economică au fost:

1. Comerțul, transporturile și turismul (+0,4%), cu o pondere de 20,7% din PIB și o creștere a activității de 2,1%;
2. Administrația publică, sănătatea și educația (+0,1%), cu o pondere de 12,8% și un avans de 0,6%;
3. Sectorul cultural și recreativ (+0,2%), cu o pondere de 3,1% și o creștere spectaculoasă de 6,8%.

De asemenea, impozitele nete pe produs au avut o contribuție pozitivă (+0,9%), înregistrând un avans de 9,6%.

Nu toate sectoarele au avut un an bun. Agricultura a înregistrat o scădere abruptă de 10,5%, ceea ce a tras PIB-ul în jos cu 0,4%. Construcțiile (-2,4%) și tranzacțiile imobiliare (-1,3%) au avut și ele o influență negativă, contribuind cu -0,2% și, respectiv, -0,1% la evoluția PIB.

Creșterea economică a fost susținută în principal de cheltuielile gospodăriilor, care au crescut cu 5,9%, contribuind cu 3,6% la avansul PIB. În schimb, cheltuielile administrațiilor publice au scăzut, iar investițiile s-au redus cu 1,7%, având un impact negativ de -0,4%.

Un semnal de alarmă vine din partea exporturilor, care au scăzut cu 3,6%, în timp ce importurile au crescut cu 3,4%. Deficitul comercial a avut astfel un efect negativ de -2,9% asupra PIB-ului.

Deși economia a înregistrat o creștere în 2024, ritmul lent și vulnerabilitățile din agricultură, construcții și exporturi ridică semne de întrebare asupra perspectivei economice pentru 2025.

Citeşte şi: Instanţele de judecată din Cluj şi Bucureşti i-au flituit pe activiştii de mediu care au încercat blocarea unor proiecte de infrastructură de interes naţional