Crima din lift se rejudecă după 14 ani

După 14 ani de la comiterea uneia dintre cele mai atroce crime din Cluj, dosar cunoscut sub numele de Crima din lift, magistrații Tribunalului Cluj au pus pe rol un proces în care o altă persoană spune că el este adevăratul autor al crimei și că așteaptă să își primească pedeapsa. Adrian Pop, în vârstă de 31 de ani, a apărut săptămâna trecută în fața magistraților care au redeschis cazul ”crimei din lift”, iar judecătorii au amânat procesul pentru audierea lui Alexandru Demeter, tatăl fetei ucise. În primăvara anului 2001, Eva Andreea Demeter, de 21 de ani, a fost omorâtă în bătaie și jefuită în cabina unui lift din blocul în care locuia.

Săptămâna trecută, Adrian Pop, un clujean care susține că este autorul unei crime care a avut loc în urmă cu 14 ani, a apărut în fața judecătorilor de la Tribunalul Cluj pentru a spune că el este adevăratul autor al crimei și nu Emanuel Bodrog, cel care care a fost încarcerat în anul 2002 pentru această faptă. La primul termen al acestui proces, judecătorii au decis ca ”în temeiul art. 459 al. 4 şi 7 Cod Procedură Penală admite, în principiu, în parte cererea de revizuire a sentinţei penale nr. 594/21.11.2002 a Tribunalului Cluj, formulată de revizuientul Bodrog Emanuel Florin, în prezent aflat în stare de deţinere în Penitenciarul Gherla, numai cu privire la denunţul efectuat de numitul P.N.A. (Adrian Pop), sub celelalte aspecte cererea de revizuire fiind inadmisibilă”.

În cadrul acestui proces, conform informațiilor judiciare, ar trebui repuse pe tapet toate probele de la dosar, însă, potrivit sentinței date de judecători se pare că va fi discutat doar autodenunțul lui Adrian Pop.

”În mod normal, ar trebui rediscutate toate probele în baza cărora a fost condamnat Bodrog, însă soluția emisă de judecători la primul termen al procesului arată că se va discuta strict autodenunțul făcut de Pop. Însă, în această situație nu știu pentru ce a mai fost citat tatăl victimei, Demeter Alexandru. Cert este că vreme de câțiva ani buni Bodrog și-a susținut nevinovăția și a făcut peste 10 cereri de revizuire, dar nici unul dintre aceste demersuri nu a avut succes pentru cel condamnat pentru crima din 2001. Oricum, pentru presă sigur că acesta va fi un proces interesant”, arată surse judiciare clujene.

S-a judecat degeaba cu fostul șef al poliției clujene

În urmă cu cinci ani, Gazeta de Cluj a prezentat cum Emanuel Bodrog  i-a dat în judecată pe fostul şef al Poliţiei Municipiului Cluj-Napoca, Rus Herdea Ioan şi pe procurorii care l-au trimis după gratii. Însă procesul respectiv nu a avut o sentință favorabilă pentru bărbatul care stă în pușcărie din 2002.

În cadrul procesului respectiv, Bodrog susţine că procurorul, poliţistul din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale din cadrul poliţiei şi şeful Poliţiei Municipale au sustras o serie de acte din cadrul urmăririi penale şi l-au obligat să ia asupra lui crima. “Condamnatul a formulat o plângere penală solicitând tragerea la răspundere penală a fostului procuror în cadrul Parchetului de pe lângă  Tribunalul Cluj, a fostului comisar şef de poliţie şi a fostului şef al Poliţiei Municipiului, pentru infacţiunile de arestare nelegală şi cercetare abuzivă, reţinerea sau sustragerea de înscrisuri şi fals intelectual, comise prin aceea că, în cursul urmăririi penale efectuată în dosarul penal nr. 143/P/2002 al Parchetului de pe lângă  Tribunalul Cluj, fostul magistrat, împreună cu poliţiştii, ar fi exercitat acte de constrângere asupra inculpatului pentru a recunoaşte infracţiunea comisă şi ar fi întocmit în fals unele acte de urmărire penală, sustrăgând, totodată, din dosarul penal unele mijloace de probă care ar fi dovedit că inculpatul nu ar fi comis acte de violenţă asupra victimei tanatogeneratoare şi că decesul acesteia s-ar fi produs prin actele şi faptele agresive ale altor persoane, indicate de făptuitor în cursul urmăririi penale şi a judecăţii. Actele premergătoare efectuate în cauză demonstrează că urmărirea penală şi cercetarea judecătorească faţă de inculpaţi s-au efectuat de procuror şi instanţele de judecată cu respectarea dispoziţiilor Codului de procedură penală şi, în baza probelor legal administrate, pertinente, concludente şi utile, judecătorii instanţei de fond, de apel şi recurs au hotărât condamnarea penală a inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie urmată de moartea victimei, nereţinându-se participarea altor persoane în calitate de autor, complice sau instigator la săvârşirea faptei penale”, arată sentinţa curţii clujene care a respins procesul lui Bodrog.

Condamnat fără reconstituire sau teste ADN

Bodrog spune că, pe parcursul cercetării penale, nu s-a făcut reconstituirea faptei şi nici teste ADN care, în opinia lui, i-ar fi demonstrat nevinovăţia. “Revizuientul a solicitat administrarea de noi probe, prin care doreşte să evidenţieze aceeaşi teză probatorie, şi anume că nu a comis fapta de omor deosebit de grav, ci doar că a sustras poşeta victimei, şi că altă persoană a aplicat lovituri acesteia. Petentul a susţinut totala sa lipsă de vinovăţie, că la momentul comiterii faptelor ar fi fost într-un local şi că, în imediata apropiere a locului comiterii faptelor, se mai afla acolo încă o persoană, iar organele de anchetă nu s-ar fi preocupat de găsirea acelei persoane. A mai invocat că unele procedee probatorii, cum ar fi reconstituirea, nu s-au efectuat în condiţiile legii. Alte cereri în probaţiune, cum ar fi audierea surorii sale, care să confirme că au vorbit în seara respectivă la telefon, plănuind să meargă în clubul respectiv, sau listingul convorbirilor telefonice în reţeaua fixă de telefonie Romtelecom, care de asemenea să ateste faptul că a vorbit la telefon cu sora sa, nu sunt concludente, deoarece nu înlătură, posibilitatea comiterii de către revizuient a faptelor pe care le contestă, în raport de propriile susţineri şi apărări. Condamnatul a solicitat efectuarea unui test ADN probă solicitată de altfel şi în faţa instanţei de apel cu ocazia soluţionării pe fond a cauzei precum şi audierea unei martorei invocând de asemenea faptul că reconstituirea şi cercetarea la faţa locului s-au efectuat în lipsa unor martori asistenţi”, arată sentinţa Curţii de Apel Cluj prin care se conchide că efectuarea acestor probe nu ar aduce elemente noi în cercetarea încheiată.

Sute de AN-uri așteaptă destinatarii

Nu este o surpriză pentru cei familiarizați cu sistemul judiciar că există cazuri cu autor necunoscuți (AN) care sunt puse pe seama recidiviștilor mărunți, mulți dintre având și probleme comportamentale clinice.

Conform unei statistici a Parchetului General făcută în 2011, ”în 2009, cazurile de omor cu autor necunoscut erau de 392, acestea scăzând în 2010 până la 368, în timp ce în 2009 și 2010, dosarele cu tâlhărie urmată de moartea victimei cu autor necunoscut ajungeau la 12. În ceea ce privește infracțiunea de viol urmată de sinuciderea sau moartea victimei, în 2009, au fost înregistrate 5 cazuri, iar în 2010, 7 cazuri. Numărul cauzelor cu loviri sau vătămări cauzatoare de moarte cu autor necunoscut a crescut constant, din 1990, când au fost înregistrate 11 dosare, în 1991- 15 cauze, 1992-18 cauze, iar în 2009 numărul cauzelor a ajuns la 35, pentru că în 2010, să ajungă la 47 de dosare. În total, numărul criminalilor aflați în libertate a ajuns la 434. La sfârşitul anului 2011, în evidenţa parchetelor au rămas nesoluţionate un număr de 572.174 de cauze cu autori necunoscuţi, reprezentând 34,5% din totalul cauzelor de soluţionat, (faţă de 496.542 de cauze rămase nesoluţionate în 2010, reprezentând 32,8% din total)”.