Judecătorul clujean Cristi Danileț a dat în judecată statul român la CEDO după prima sancțiune disciplinară primită ca urmare a faptului că, în ianuarie 2019, a criticat pe Facebook asaltul PSD asupra statului de drept, potrivit portalului CEDO.

Danileț a introdus acțiunea la CEDO în martie 2021 și a invocat încălcarea articolelor 8 și 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Procesul deschis de Danileț a trecut de primul filtru de admisibilitate, iar, în octombrie acest an, Curtea de la Strasbourg a cerut guvernului de la București să îți expună punctul de vedere. Vezi aici.

Danileț a invocat faptul că sancțiunea disciplinară a fost o ingerință în libertatea lui de exprimare în condițiile în care postările sale au vizat dezbateri de interes general, iar sancțiunea i-a lezat reputația profesională și a avut un impact negativ asupra carierei sale profesionale. În plus, judecătorul a invocat faptul că textul de lege privind abaterea disciplinară pentru care a fost sancționat nu este clar și previzibil.

În 18 mai 2020, un complet de 5 judecători de la Înalta Curte a menținut sancțiunea aplicată de Secția pentru judecători a CSM (dominată de gruparea Savonea) privind diminuarea salariului lui Danileț cu 5%, timp de două luni. Totodată, ca urmare a faptului că a fost sancționat disciplinar, Danileț și-a pierdut dreptul de a avansa în funcție timp de 3 ani.

Judecătorul a fost sancționat pentru abaterea disciplinară prevăzută de articolul 99 litera a) din legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, respectiv „manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în afara exercitării atribuţiilor de serviciu”.

Cristi Danileţ a fost găsit vinovat pentru că ar fi știrbit prestigiul justiției în urma unor postări pe pagina sa de Facebook din 9 ianuarie 2019.

  • <<Poate că cineva remarcă totuşi succesiunea atacurilor, destructurărilor şi decredibilizărilor la adresa următoarelor instituţii: DGIPI, SRI, SPP, Poliţia, DNA, Jandarmeria, PICCJ, ICCJ, Armata. Nu par întâmplătoare după declararea sus şi tare a ‘abuzurilor instituţiilor de forţă’. Ştim cu toţii ce ar însemna lipsirea de eficienţă sau, mai rău, preluarea controlului politic asupra acestor instituţii: servicii, poliţie, justiţie, armată? Şi, apropo de Armată: oare s-a aplecat cineva asupra dispoziţiilor art. 118 alin. (1) din Constituţie potrivit cărora ‘Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea (…) a democraţiei constituţionale’? Ce ar fi dacă într-o zi am vedea armata pe stradă păzind … democraţia, că tot am văzut azi că e în scădere coeficientul?! Nu v-ar surprinde să realizaţi că ar fi … constituţional!? Eu cred că nu vedem pădurea din cauza copacilor>>, scria judecătorul Cristi Danileţ în ianuarie 2019.
  • În România nu se recunoaște ca magistrații au libertate de exprimare. Au fost urmăriți procurori pentru proteste, judecători pentru interviuri, magistrați pentru postări în social media privind profesia sau viața privată. Vreau ca CEDO să spună clar care sunt limitele libertății de exprimare pentru judecătorii români pentru a se să evita acțiuni șicanatorii și orice forme de hărțuire, cum s-a întâmplat în Ungaria, Polonia, Bulgaria. Magistrații sunt oameni înainte de toate și au drepturi ca orice alți cetățeni”, a declarat acum judecătorul Cristi Danileț pentru G4media.ro.

CEDO a cerut guvernului României să răspundă la următoarele întrebări:

”1. A existat o ingerință în libertatea de exprimare a reclamantului, în sensul articolului 10 § 1 din Convenție, din cauza sancțiunii disciplinare aplicate acestuia?

2. Dacă da, a fost ingerința prevăzută de lege și necesară în sensul articolului 10 § 2?

3. A existat o încălcare a dreptului reclamantului la respectarea vieții sale private, în sensul articolului 8 din Convenție, din cauza sancțiunii disciplinare care i-a fost aplicată?”, a întrebat CEDO Guvernul de la București.

Judecătorul Danileț este reprezentat în acest proces la CEDO de avocata Nicoleta Popescu. Aceasta a câștigat în fața Curții de la Strasbourg procesele deschise de fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, și de judecătoarea Camelia Bogdan, cea care l-a condamnat pe mogulul Antenelor, Dan Voiculescu, la 10 ani de detenție cu executare.

Context

În decembrie 2021, judecătorul Cristi Danileț a fost sancționat pentru a doua oară de Secția pentru judecători a CSM, de această dată cu excluderea din magistratură.

El a fost sancționat tot pentru abaterea disciplinară privind manifestări care știrbesc prestigiul justiției după mai multe postări video pe Tik Tok în care făcea karate, curăța piscina sau tundea gardul viu din curte. Danileț este promotorul educației juridice în școli și încerca să devină simpatic copiilor și adolescenților pe această platformă socială.

După decizia CSM de excludere din magistratură, ca urmare a unei prevederi introduse în lege de majoritatea PSD-ALDE-UDMR în 2018, pe vremea lui Dragnea și a fostului ministru al Justiției, Tudorel Toader, Danileț a fost suspendat din magistratură. Prin urmare, nu mai poate merge la serviciu și nu mai primește salariu.

Înainte de Crăciun, peste 500 de magistrați din întreaga țară au semnat o scrisoare deschisă prin care solicită abrogarea prevederilor privind abaterile disciplinare pentru care Cristi Danileț a fost exclus din magistratură, iar 5 judecători de la Curtea de Apel Constanța au fost, de asemenea, sancționați disciplinar.

Tot înainte de Crăciun, judecătorul Danileț a anunțat că este vizat de încă o cercetare disciplinară a Inspecției judiciare pentru că face parte din mai multe ong-uri calificate drept ”politice” de inspectori.

În plus, alături de alți judecători, printre care Dragoș Călin de la Asociația Forumul Judecătorilor, Danileț a fost trimis în judecată disciplinară de Inspecția judiciară și este din nou la mâna Secției pentru judecători a CSM (dominată de gruparea Savonea) pentru că au discutat liber pe un grup profesional, închis, de Facebook. Discuțiile magistraților au apărut în presă și sunt considerate, de asemenea, de către Inspecția judiciară ca având caracter politic și defăimător la adresa unor instituții precum Curtea Constituțională.

Precedentul Baka contra Ungariei privind libertatea de exprimare a magistraților. Pe 23 iunie 2016, CEDO de la Strasbourg i-a dat câştig de cauză fostului președinte al Curții Supreme a Ungariei, Andras Baka, Baka şi a condamnat țara vecină la plata către acesta a unor despăgubiri de 100.000 de euro.

Judecătorul Baka s-a plâns că a fost înlocuit din funcţie la mijlocul mandatului, în 2012, din pricina atitudinii sale critice față de reforma Justiției din Ungaria după revizuirea Constituţiei de către partidul lui Viktor Orban, FIDESZ.

Curtea de la Strasbourg a constatat că judecătorii din Ungaria, inclusiv preşedintele Curţii supreme, nu sunt excluşi de la dreptul de acces la un tribunal. Legea maghiară stabileşte dreptul magistraţilor şefi de a contesta în faţa unei instanţe o eventuală înlocuire din funcţie, însă CEDO a constatat că preşedintele Curţii Supreme a Ungariei, Andras Baka, nu a avut posibilitatea de a-şi apăra mandatul în faţa unei instanţe. Prin urmare, CEDO a considerat că guvernul lui Viktor Orban i-a încălcat judecătorului Baka dreptul la un proces echitabil, prevăzut de articolul 6 din Convenţia drepturilor omului.

Curtea a constatat şi că statutul de preşedinte al Curţii Supreme nu îl priva pe Baka de protecţia articolului 10 din Convenţie privind dreptul la liberă exprimare. CEDO a arătat că judecătorii nu pot fi împiedicaţi să se implice în dezbaterea politică privind reforma Justiţiei, aşa cum s-a arătat şi în practica anterioară a Curţii. Mai mult, Curtea de la Strasbourg a apreciat că nu era vorba doar un drept, ci şi o obligaţie, ca preşedinte al Curţii Supreme, să exprime opinii în legătură cu reforma sistemului judiciar, după o consultare a celorlalte instanţe din Ungaria.

Curtea a amintit că teama de sancţiuni poate avea un efect descurajator pentru judecători în a-şi exprima punctele de vedere cu privire la alte instituţii publice sau politici publice. Acest efect descurajator are consecinţe în detrimentul societăţii, a arătat CEDO. Curtea a considerat că imixtiunea în libertatea de exprimare a reclamantului nu a fost una necesară într-o societate democratică şi, pe cale de consecinţă, s-a constatat existenţa unei încălcări a articolului 10 din Convenţie. Vezi detalii aici.

Sursa: g4media.ro

Citește și: Scandal ca la ușa cortului la Poliția Locală Cluj-Napoca, polițiștii au fost la un pas să se ia la bătaie: „Să nu mai strige că îi dau două”

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here