Fostul ministru al Justitiei în perioada Guvernului Nastase, Cristian Diaconescu, face o analiza la sânge a starii de fapt din Justitia româna, în cadrul unui interviu acordat în exclusivitate Gazetei. Principala zona de vulnerabilitate a sistemului tine în continuare, în opinia Comisiei Europene, de întârzierea punerii în aplicare a unei strategii coerente de recrutare în sistemul judiciar. Raportul sublinieaza în primul rând starea de anemie si stagnare în ceea ce priveste reforma în sistemul justitiei. Diaconescu vorbeste despre toate aceste probleme, dar si despre altele cu care se confrunta Justitia româna
Gazeta: În calitate de fost ministru al Justitiei, cum percepeti raportul Comisiei Europene privind Justitia? Concret, care sunt avertismentele din acest raport?
Cristian Diaconescu: În acest moment avem doar un raport interimar al Comisiei Europene. Principala zona de vulnerabilitate tine în continuare, în opinia Comisiei, de întârzierea punerii în aplicare a unei strategii coerente de recrutare în sistemul judiciar. O alta zona asupra careia Comisia solicita un program coerent constituie lupta împotriva marii coruptii, cât si operativitatea ANI. Personal, dincolo de retorica politica, nu cred ca în materie de reforma a sistemului judiciar s-au facut pasii semnificativi fata de momentul de referinta 2004. Pe fond, cred ca aceasta este si problema, politizarea excesiva si neadecvata a acestui subiect, discutiile axate în exclusivitate pe persoane si lipsa unei strategii coerente de reforma a insititutiei si sistemului ca atare, au mentinut blocajele si au perpetuat vulnerabilitatile autoritatilor judecatoresti.
Gazeta: Daca acum ati fi numit ministru al Justitiei, care ar fi masurile concrete pe care le-ati lua pâna in iunie pentru a evita clauza de salvgardare?
Cristian Diaconescu: În primul rând activarea clauzei de salvgardare este o decizie politica, dar care este strâns legata de nerespectarea angajamentelor luate de România în tratatul de aderare. Ar fi o rusine imensa pentru cetatenii acestei tari sa fie primii carora li se retrage dreptul de a mai participa la marea familie europeana, dar singurii responsabili ar fi cei care reprezinta clasa politica. În primul rând as încerca sa ma ocup de sistemul judiciar administrativ si nu politic. Ca orice birocratie de stat, Ministerul de Justitie trebuie în primul rând administritat. Personal, nu as face nicio declaratie politica si as încerca saîindeplinesc macar 51% din ceea ce am promis ca voi duce la bun sfârsit.
Gazeta: De ce singura institutie laudata de Comisie este DNA?
Cristian Diaconescu: Este o încurajare pentru abordarea directa si pe baza institutionala a unei probleme românesti si anume combaterea coruptiei la nivel înalt.
Gazeta: Care este, de fapt, mesajul transmis prin acest raport de oficialii de la Bruxelles?
Cristian Diaconescu: Alaturi de Bulgaria, suntem singurul stat din UE care este supus unui proces de monitorizare în zona functionarii statului de drept. Nu vad o schimbare în tonul raportorilor europeni ceea ce este îngrijor în sine. Raportul sublinieaza în primul rând starea de anemie si stagnare în ceea ce priveste reforma în sistemul justitiei. Dar asa cum am afirmat anterior, procesul acesta nu poate fi generat de retorica ci doar de politici institutionale.
Gazeta: Lupta împotriva coruptiei la nivel înalt si returnarea dosarelor la Parchet sunt câteva dintre îngrijorarile exprimate în raport. Care este, în opinia dumneavostra, solutia pentru rezolvarea acestor probleme?
Cristian Diaconescu: Am în continuare probleme în a intelege care este sensul dat luptei împotriva coruptiei la nivel înalt de catre raportorii europeni. Înteleg ca pe de-o parte exista asteptarea din partea unui anumit segment de public ca diferite personalitati din viata politica sa fie judecate si pedepsite, dar acest proces nu poate avea loc prin nerespectarea procedurilor judiciare si a drepturilor omului. În toate tarile cu trecut comunist sistemul judicar si statul de drept au fost grav afectate, fara exceptie, totusi România ramâne singura tara unde justitia continua sa fie o tema constanta, în primul rând promovata în scopuri electorale. În opinia mea si din practica europeana, solutia reala împotriva marii coruptii sunt tot mecanismele institutionale, care asigura, în primul rând, reputatia respectivelor institutii. Condamnarea unui om nu poate desfinta un mecansim.
Gazeta: În opinia dumneavoastra, putem vorbi de ingerinte ale politicului în Justitie? Sau altfel spus, cum apreciati dumneavoastra scandalul legat de încercarea fostului ministru Chiuariu de a-l revoca din functie pe procurorul Doru Tulus?
Cristian Diaconescu: Am afirmat anterior ca trebuie sa vorbim mai mult despre procese si institutii. De atlfel, nici nu cred ca putem vorbi despre politizarea justitiei, ci mai degraba despre personificarea ei într-o serie de indivizi care ocupa temporar un post sau altul. Revocarile din magistratura din 2005 au fost considerate bine venite de o parte din societatea româneasca pe un anumit set de criterii, revocarile din 2007 au fost contestate de aceasi parte a societatii pe acelasi set de criterii. Diferenta tine în mod fundamental de persoane, dar nu rezolva problema decât eventual la nivel de talk-show.
Gazeta: Din experienta dumneavostra, mai sunt procurori care iau decizii dupa ce “au primit un telefon”?
Cristian Diaconescu: Nu cred ca se practica un asemenea tip “de interventie”, mult prea brutal si care ne trimite cu gândul spre tari, sa le numim, exotice. Însa, exista în aproape toate institutiile publice românesti un complex al servilismului asumat. De multe ori, nu cred ca este necesar sa se solicite o anumita decizie, si nu vorbesc aici neaparat de sistemul judiciar. Sunt asa numitele gesturi de întâmpinare, fara ca tu sa ceri, ti se ofera. Este o practica mostenita din perioada amintita, dar care, în opinia mea, tinde sa dispara.
Gazeta: Care sunt în opinia dumneavoastra motivele viciilor de procedura invocate de aparatori în instanta si pe baza carora mai multe procese sunt returnate la parchet?
Cristian Diaconescu: Aparatorii invoca vicii de procedura în masura în care acestea exista. Nu putem lipsi cetatenii, indiferent de pozitia lor politica, de dreptul de a invoca orice mijloc legal în apararea lor procesuala. Desigur, motivele viciilor de procedura degajate în imaginea publica se rezuma la doua surse: pe de-o parte, încompetenta sau nepriceperea celui care instrumenteaza cazul, pe de alta pare, intentia premeditata ca aceste dosare sa nu fie duse la bun sfârsit. Sistemul judiciar este greoi, cu un important deficit de personal si cu mecanisme ce se transforma lent. Diferitele ambiguitati generate de politic, ca de exemplu disputa leagata de codul de procedura penala, nu pot decât sa ingreuneze activitatea magistratilor.
Gazeta: Care sunt solutiile pe care le întrevedeti în vederea perfectionarii corpului magistratilor? Mi-as permite sa va atrag atentia asupra a doua cazuri concrete, de aici de la Cluj si v-as ruga sa comentati. În urma instrumentarii unui dosar de catre un procuror de la DIICOT Cluj, o suma mare de bani, aproximativ 25.000 de euro (bani supusi regimului sechestrului asigurator de catre procurorul de caz) au “disparut”. Pe de alta parte, unul si acelasi procuror s-a abtinut într-un dosar disjuns dintr-un alt dosar invocând incompatibilitatea în conditiile în care în dosarul initial pe care l-a instrumentat au persistat aceleati motive de abtinere.
Cristian Diaconescu: Corpul magistratilor nu poate fi îmbunatatit doar prin inserarea unui pachet de legi sau masuri populiste. Comisia Europeana solicita constant o strategie coerenta în acest sens, dar asa cum am afirmat si pâna acum, aproape obsesiv, toate aceste probleme trebuie discutate într-un cadru institutional. Problemele prezentate de dumneavoastra trebuie discutate în interiorul institutiilor desemnate de stat sa se ocupe cu acest tip de probleme si ulterior opinia publica poate face diferite comentarii. Daca nu vom învata aceasta regula simpla, europeana, cetatenii României vor refuza în continuare sa ofere sprijinul si încerederea atât de necesara acestor institutii.
Gazeta: Fostul premier Adrian Nastase a apreciat ca dosarele în care este cercetat ar fi fost facute la comanda politica. Din informatiile pe care le aveti mai exista dosare “influentate politic”?
Cristian Diaconescu: Indiferent de numele implicate în dosare, trebuie sa întelegem ca mediatizarea excesiva poate genera o presiune imensa asupra magistratilor, care intuiesc existenta unui anume tip de asteptare din partea opiniei publice. De multe ori, neglijenta din instrumentarea unor dosare îsi are sursa tocmai într-un anume tip de presiune.
Gazeta: În prezent, considerati ca notiunea de “prezumtie de nevinovatie” este golita de sens?
Cristian Diaconescu: Cât timp ne vom dori sa fim un stat de drept „prezumtia de nevinovatie” nu va fi golita de sens. Fiecare dintre noi are dreptul sa emita opinii asupra vinovatiei unei persoane, însa, doar statul este cel a carui opinii au consecinte juridice. Asa cum am afirmat si anterior, cred totusi, ca un anume tip de retinere din partea unor zone mai vocale ale societatii ar ajuta sistemul juridic românesc, înca extrem de fragil.
Gazeta: Cum apreciati scurgerile de informatii si publicarea unor acte în presa, venite dinspre procurorii de caz, în timpul anchetelor?
Cristian Diaconescu: Ca în toate cazurile prezentate anterior, pentru aceste probleme exista proceduri interne care trebuie puse în aplicare. Nimeni nu se pronunta asupra acestora, nimeni nu pune în discutie modul în care acestea au fost respectate, dar continuam sa comentam „outcome”-ul, care este de cele mai multe ori un alt scandal politic fara vinovati. Îmi doresc ca în astfel de cazuri institutiile sa se sesizeze, iar când o fac sa nu fie acuzate ca au reactionat la o comanda politica.
Gazeta: Considerati ca magistratii care se fac vinovati de erori judiciare ar trebui trasi la raspundere, în contextul în care statul român plateste anual milioane de euro cu titlu de despagubiri, impuse de CEDO?
Cristian Diaconescu: Personal nu cred ca este util sa adaugam un nou tip de presiune asupra magistratilor. Deciziile impuse de CEDO judeca sistemul juridic românesc în ansamblul sau si nu în exclusivitate conduita profesionala a unor magistrati. De multe ori, exista decizii care privesc caracterul predictibil al legii, caz în care nu vad cine ar trebui sanctionat.
Gazeta: Cum apreciati decizia exprimata de Curtea Constitutionala cu privire la Legea CNSAS? Ce efecte are aceasta decizie într-un an electoral?
Cristian Diaconescu: Singurul tip de aprecieri pe care le pot face privesc efectele acestei decizii. Personal ma bucura existenta unui consens la nivelul clasei politice în ceea ce priveste continuarea procesului de deconspirare a fostei Securitati si a colaboratorilor acesteia si sper ca propunerea legislativa din Parlament sa aduca îmbunatatiri cadrului legale amendat de Curtea Constitutionala.
Gazeta: Cum apreciati decizia Curtii Constitutionale privind numirea Noricai Nicolai în fruntea Ministerului Justitiei?
Cristian Diaconescu: În primul rând surprinzatoare. Este o decizie ce adauga la Constitutie, dar nu cred ca este precaut sa facem afirmatii înaintea publicarii motivatiei. Personal, îmi doream ca decizia Curtii Constitutionale sa clarifice acesta problema, dar se pare ca momentan comunicatul introduce un set nou de ambiguitati în disputa politica din interiorul puterii executive.
Interviu realizat de Memoranda Solomon
