România se loveşte în ultimii ani tot mai des de problema locuinţelor sociale. Pe raza Judeţului Cluj sunt tot mai multe cazuri de familii care depind de ajutorul primăriei, neavând posibilitatea de a închiria o locuinţă datorită lipsei de venit sau veniturilor sub medie. Anual, se depun sute de cereri la Primăriile din judeţ pentru ajutorul unei locuinţe sociale, însă puţini sunt cei care o şi primesc, Emil Boc susţinând ca sunt prea puţini înscrişi pentru ajutorul acestor chirii. Mai mult, criteriile de acordare a locuinţelor sociale ar fi ilegale, potrivit unei sentinţe recente dată de Tribunalul Cluj.
Problema acordării ajutorului pentru plata chiriilor persoanelor marginalizate social sau aflate în risc de marginalizare şi excluziune socială, domiciliate pe raza municipiului Cluj-Napoca a fost discutată şi aprobată în şedinţa Consiliului Local din data de 12.02.2018. În urma şedinţei, s-a hotărât ca persoanele peste 26 de ani, singure, din zona judeţului Cluj, aflate în evidenţa DASM, care în urma unei evaluări de specialitate se vor încadra în condiţiile stabilite, dar şi victimele violenţei domestice vor beneficia de această chirie. Dar nu se face totul chiar cum se hotărăşte. Această hotărâre nu şi-a atins pe deplin scopul propus.
Primarul Emil Boc a declarat în mod surprinzător că sunt foarte puţine persoane care au solicitat ajutorul chiriilor sociale, în ciuda faptului că de fapt, contrar, un număr foarte mare de persoane cer an de an să li se acorde locuinţe sociale pentru că nu îşi pot permite să închirieze locuinţe la chiriile practicate pe piaţa imobiliară. Boc a remarcat că numărul cererilor este mai mic decât numărul degetelor de la o mănă.
Se cer modificări
Adrian Dohotaru, membru al Parlamentului României se luptă pentru siguranţa persoanelor aflate în nevoie. Printr-o cerere adresată primarului Emil Boc solicită adoptarea unei noi hotărâri a Consiliului. Prin aceasta, Dohotaru cere modificare în vederea lărgirii sferei potenţialilor beneficiari prin includerea persoanelor care locuiesc efectiv în Cluj-Napoca, deşi cărţile lor de identitate nu reflectă acest lucru, modificare privind condiţia domiciliului sau reşedinţei în Cluj-Napoca minim 24 de luni anterior depunerii cererii, modificare a definiţiei familiei precum şi modificare a categoriei de imobile care pot face obiectul contractului de închiriere.
Momentan, Hotărârea Consiliului Local prevede ca toţi beneficiarii să aibă obligatoriu în cartea de identitate un domiciliu sau o reşedinţă de pe raza municipiului Cluj-Napoca. Pe de altă parte, o altă condiţie esenţială de eligibilitate este ca potenţialii beneficiari să nu aibă nicio locuinţă în proprietate şi nici să nu aibă în folosinţă o locuinţă din fondul locativ al Primăriei Cluj-Napoca.
“Foarte mulţi dintre potenţialii beneficiari îndeplinesc cea de-a doua condiţie, dar tocmai datorită acestui fapt nu îndeplinesc prima condiţie, aceea de a avea în cartea de identitate un domiciliu sau o reşedinţă de pe raza municipiului Cluj-Napoca.
Impunerea condiţiei de a avea în cartea de identitate un domiciliu sau o reşedinţă de pe raza municipiului Cluj-Napoca împiedică multe persoane care locuiesc efectiv pe raza municipiului Cluj-Napoca şi se confruntă cu absenţa unui minim de condiţii sociale de viaţă să beneficieze de prevederile HCL nr. 70/12.02.2018”, scrie Adrian Dohotaru în cererea adresata lui Emil Boc.
Judeţul Cluj cu cea mai mare problemă la Pata Rât
Cea mai mare problemă a municipiului Cluj-Napoca în privinţa precarităţii condiţiilor de locuit o constituie zona Pata Rât, în care sunt mii de persoane. Probabil că situaţia din această zonă a şi fost un motiv pentru care s-a insistat cu aprobarea acestei chirii, dar totuşi primăria dispune doar de un număr limitat de locuinţe.
Situaţia la Pata Rât este bătătoare la ochi. Într-adevăr, romilor din zona respectivă li s-a acordat în urmă cu ceva timp de gura lumii un cămin, un loc ferit de frig, dar acum celor modeşti, aflaţi în impasul de putea plăti o chirie li se acordă ajutor doar din vorbe.
Lipsa înscrierii în cartea de identitate a domiciliului din zona municipiului Cluj-Napoca este dovada firească a faptului că aceste persoane nu au o locuinţă proprie sau închiriată în Cluj-Napoca, ci locuiesc în barăci improvizate, neînregistrate în evidenţele primăriei. Prin urmare, aceste persoane nu au putut şi nu pot nici în prezent să obţină înscrierea domiciliului sau reşedinţei lor reale din Cluj-Napoca în actele de identitate.
“Multe dintre ele au înscris în actul de identitate un domiciliu pe care l-au avut în urmă cu mulţi ani, în alte localităţi” mai prezintă Dohotaru în memoriul adresat primarului.
Un caz aparte este cel al familiilor în care doar unul dintre soţi are înscris pe actul de identitate un domiciliu deşi ambii soţi locuiesc şi gospodăresc împreună în Cluj-Napoca. Şi în aceste situaţii, nu se permite familiei să obţină ajutorul pentru plata chiriei pentru că actul normativ impune ca ambii soţi să aibă înscris în actul de identitate un domiciliu sau o reşedinţă din Cluj-Napoca.
Tribunalul Cluj: Criteriile de acordare a locuinţelor sociale sunt ilegale
Fundaţia Desire – Fundaţie pentru deschidere şi reflexie socială (Mişcarea Căşi sociale ACUM) a dat în judecată în martie 2017 Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca contestând, printre altele, HCL 434/2015 pentru că: “criteriile de acordare a locuinţelor sociale definite în HCL 434/2015 duc la excluderea persoanelor marginalizate de la obţinerea unei locuinţe sociale (faţă de care, conform Legii nr. 112/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, Consiliile Locale au obligaţia de a asigura o locuinţă adecvată) şi totodată încalcă flagrant dispoziţiile Legii nr. 114/1996 privind locuinţele.”
În martie 2018, Tribunalul Cluj a hotărât să anuleze Hotărârea Consiliului Local legată de acordarea locuinţelor chiriilor sociale.
”Admite acţiunea în parte. Anulează HCL 434/2015, HCL 647/2016 şi HCL 65/2017 sub aspectele contestate. Dispune reluarea evaluării situaţiei reclamanţilor în vederea acordării de locuinţe sociale cu excluderea criteriilor stabilite de HCL anulate, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri. Cu cheltuieli de judecată în sarcina pârâtului. Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Tribunalul Cluj. Soluţia se va pune la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”, se arată în soluţia pe scurt.
