La ultimul termen al procesului în care sunt judecaţi, în acelaşi dosar, poliţistul Rob Florian, pentru trafic de influenţă, şi judecătorul suspendat al Curţii de Apel Oradea, Puşcaş Mircea, pentru mărturie mincinoasă, apărarea celor doi inculpaţi susţine că toate interceptările care stau la baza acuzării sunt nelegale şi cer respingerea probelor. De asemenea, reprezentanţii celor doi inculpaţi au solicitat completului Curţii de Apel Cluj aprobarea unei expertize criminalistice asupra suportului electronic cu interceptările convorbirilor telefonice, pe motiv că acestea sunt corupte şi prezintă intervenţii ulterioare, solicitare respinsă de completul de judecată.
Una dintre probele aduse de apărare în ultima şedinţă de judecată, este dosarul de cercetare penală 43/P/2011, care conţine toate interceptările convorbirilor telefonice sau ambientale care au stat la baza acuzării magistratului orădean Mircea Puşcaş în mai multe dosare penale. Apărarea susţine că aceste interceptări sunt nelegale, având în vedere relaţia de duşmănie dovedită dintre Mircea Puşcaş şi judecătorul Crina Munteanu, fost preşedinte al Tribunalului Bihor, secţia penală, care a aprobat efectuarea acestor interceptări. În plus, interceptările din dosar ar fi ilegale şi datorită faptului că atunci când a fost ascultat telefonul poliţistului Rob Florian, nu ar fi existat aprobare pentru aceasta. Procurorii susţin că nu cunoşteau identitatea posesorului numărului respectiv de telefon şi că în momentul în care au aflat că este vorba despre Florian Rob, au sistat interceptările. În contraparte, apărarea susţine că este imposibil ca procurorii să nu fi ştiut despre cine este vorba, câtă vreme din transcrieri reiese că interlocutorii i se adresau pe nume. Interceptările respective, derivate din dosarul mamă, stau la baza acuzărilor din cauza judecată la Cluj.
Fapta nu există
Un alt argument al apărării este faptul că decizia din dosarul de cercetare disciplinară 43/P/2011 a fost de neînceperea urmăririi penale pentru magistratul Mircea Puşcaş. Astfel, pe 4 noiembrie 2013, procurorul-şef al secţiei de Combatere a Corupţiei din cadrul DNA Oradea a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de Mircea Puşcaş. Anterior, procurorul-şef serviciu, Marius Iancu a dispus şi el neînceperea urmăririi penale faţă de magistrat, deoarece nu erau ”întrunite elementele constitutive ale infracţiunii”. Magistratul a făcut plângere împotriva soluţiei, decizia finală fiind aceea de ”neîncepere a urmăririi penale pentru că fapta nu există.”
”Din conţinutul actelor premergătoare efectuate în cauză nu rezultă că făptuitorul Puşcaş Mircea a pretins sau a primit sume de bani sau alte foloase pentru a-şi trafica influenţa pe lângă vreun funcţionar”, se arată în Ordonanţă.
Victima colaterală
Reprezentatul lui Rob Florian susţine, în apărarea acestuia, că Rob este o victima colaterală, miza principală a întregii acţiuni de interceptare fiind judecătorul Mircea Puşcaş. În opinia sa, judecătorul Crina Munteanu era pe deplin conştient că era o ilegalitate în a-şi da acordul asupra interceptărilor, cunoscută fiind la nivelul întregului Tribunal Bihor relaţia de duşmănie dintre ea şi Mircea Puşcaş. De asemenea, el susţine că denunţătorii au fost ”pescuiţi” ca urmare a interceptărilor efectuate şi convinşi să îl denunţe pe Rob cu o zi înainte ca acesta să se prezinte la audieri. În acelaşi timp, el pune în discuţie probitatea morală a denunţătorilor.
Apărarea a cerut judecătorului să accepte transcrierea tuturor convorbirilor telefonice de pe suportul electronic, deoarece interceptările au fost transcrise selectiv şi printre ele se află unele relevante pentru a dovedi nevinovăţia poliţistului. De asemenea s-a cerut o expertiză criminalistică pentru a identifica şi analiza în ce măsură convorbirile de pe suportul electronic sunt corupte sau conţin intervenţii ulterioare sau voci sintetizate. Judecătorul a respins această cerere.
Mărturia ca probă incriminatorie
Un alt aspect pus în discuţie a fost acela că acuzaţia de mărturie mincinoasă adusă lui Mircea Puşcaş a fost adusă ca urmare a mărturiei pe care acesta a depus-o în legătură cu acuzaţiile aduse lui Rob Florian. Apărarea arată că nu este legal să fie folosite declaraţiile martorilor ca probe de incriminare.
Rememorare
Rob Florian, comisar în cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bihor, este judecat de către Curtea de Apel Cluj pentru infracţiunea de trafic de influenţă, fiind denunţat pentru că ar fi pretins 1.000 de euro şi favoruri sexuale pentru a interveni pe lângă judecători de la Curtea de Apel Oradea în favoarea a doi inculpaţi. Alături de el, în acelaşi dosar, este cercetat şi judecătorul Curţii de Apel Oradea, Puşcaş Mircea, momentan suspendat din funcţie de CSM, pentru infracţiunea de mărturie mincinoasă. Rob a câştigat la Înalta Curte de Casare şi Justiţie judecarea sa în stare de libertate. Pe 12 decembrie 2012, procurorii de la DNA Oradea au fost sesizaţi de către Mihuţ Janos şi Szilagyi Jozsef despre faptul că Rob Florian, comisar al IPJ Bihor, ar fi pretins 1.000 de euro şi favoruri sexuale din partea fiicei lui Mihuţ pentru a-şi exercita influenţa asupra unui judecător al Curţii de Apel Oradea, Mircea Puşcaş, membru al completului de judecată învestit cu judecarea recursului celor doi într-un dosar în care erau acuzaţi de furt calificat.
