Suflete curate si inocente, copii – tinerii în general – sunt usor de îndoctrinat si de modelat. Mai târziu a venit îndoctrinarea si cultul conducatorului. Apoi a urmat manipularea. La început, totul a fost doar o joaca nevinovata de copii. |ntr-un sistem diabolic gândit, atent dirijat si supravegheat, devenirea tinerilor în sensul dorit nu mai era decât o chestiune de timp. Evolutiile politice spre un regim totalitar s-au reflectat si în viata organizatiei "Straja }arii" din perioada interbelica, precum si în cele ale "Organizatiei Pionierilor" din România comunista.
|n anul 1907, Lordul Baden-Powel a pus piatra de temelie a miscarii Boy Sout si Girl Guide, cunoscute si sub numele de cercetasi sau Jamboreea, organizatii specifice tineretului la începutul secolului trecut. Miscarea initiata de el s-a bucurat de o larga raspândire, mai ales în Europa. |n conceptia lordului Powel, micii cercetasi trebuiau sa se dezvolte armonios pentru viata, prin munca si joaca. Din pacate însa bunele intentii ale lordului Powel au fost denaturate atât de Carol al II-lea, cât si de Ceausescu. Dupa modelul englez, în România au fost înfiintate grupe de cercetasi în anul 1913. |n anul 1920, la Londra a avut loc prima întâlnire a cercetasilor pe plan mondial, manifestare la care a participat si o delegatie româneasca. Apoi acestea s-au tinut la un interval de patru ani cu doar doua exceptii, justificate însa de conditiile internationale nefaste.
De la cercetasi, la strajeri
Col. Adj. Grigore Berindei a fost acela care, în 1913, a pus piatra de temelie a "Asociatiei Cercetasilor Români". Scopul declarat al acestei asociatii era promovarea educatiei fizice si morale în rândul tineretului român. S-au înfiintat asociatii la Brasov, Sinaia, Blaj, Târgu Mures, s.a. Dupa primul razboi mondial, Asociatia cercetasilor a fost integrata Fundatiei Culturale Carol I, iar din anul 1929 a fost subordonata Oficiului National de Educatie Fizica. Anul 1930 marcheaza functionarea unui centru de instruire si tot în acel an a început organizarea jamboreelor la Piatra Neamt, la Sibiu în 1932, Constanta, Mamaia – 1934 si Brasov – 1936. |n România, cu ocazia Jamboreelor de la Sibiu, Mamaia, Brasov s-au pus în circulatie si serii de marci postale si vigniete. Jamboreea de la Brasov, a fost ultima manifestare de acest gen din tara noastra, deoarece miscarea a fost desfiintata prin decret regal în ianuarie 1937, desi, oficial, s-a comunicat integrarea ei în "Straja }arii". De la "Cercetasii României" la "Straja Tarii", se încheia o epoca si se deschidea o alta. Una total nefasta.
"Strânsi uniti în jurul Marelui Strajer…”
La cercetasi cultul iubitului conducator era mai putin evident si cultivat, în schimb la "Straja Tarii" acest cult depasea orice închipuire, egalat doar în timpul regimului comunist. Conducatorul – indiferent ca s-a numit Carol al II-lea sau Nicolae Ceausescu – le era prezentat copiilor ca un adevarat semizeu, inoculându-li-se sentimentul de respect, recunostinta profunda si devotament fara margini, fata de acesta. Un aparat de propaganda foarte stufos si omniprezent, regiza totul dupa un scenariu prestabilit. Poeti, prozatori, pictori si sculptori si-au pus talentul în slujba acestei masini de propaganda si indirect în slujba Conducatorului. Creatiile lor – multe dintre ele de-a dreptul penibile si care ar merita sa faca obiectul unei expozitii a obedientei si kitch-ului – erau menite sa scoata în evidenta geniul si capacitatea extraordinara a acestuia. Calitatea creatiilor la fel ca si mesajul, era acelasi, nu ai zice ca le despart câteva decenii. Iata, spre exemplu, câteva mostre. |n telegrama pe care o adresa lui Carol al II-lea în 1939, Teofil Gh. Sidorovici, comandantul Strajii Tarii, spunea : "Strânsi uniti în jurul Marelui Strajer, formând un bloc de suflete curate în nazuinta spre viitorul lor deschis atât de frumos de Majestatea Voastra, toti strajerii tarii, adânc recunoscatori pentru grija parinteasca, va ureaza….". Teofil Sidorovici, militar de cariera, dar având si înclinatii literare, este un caz tipic de obedienta desavârsita, care stia sa cultive cu asiduitate un tip anume de comportament, el fiind cel care înca în 1938 scrisese chiar si o carte dedicata regelui Mihai I, "Din viata unui fiu de rege". ("Vlastar regesc, înmugurit în gradina comorilor sufletesti ale neamului si crescut sub augusta supraveghere a aceluia care ti-a fost parinte si rege…", este doar un citat din obscura maculatura publicata de Sidorovici, dar care a fost amplu si elogios comentata în mai multe reviste, printre care si "Scânteieri" care aparea la Târgu Mures în 1938.
Obedienta – arc peste timp
|n timpul regimului Ceausescu, cultivarea cultului conducatorului a atins forme aberante. Nume cunoscute ale poeziei si prozei românesti si-au pus condeiul în slujba regimului comunist : Adrian Paunescu, Corneliu Vadim Tudor, Eugen Barbu, Dan Desliu si multi, multi altii. O expresie a dorintei de înregimentare a tineretului într-un "cor larg" care sa-i ridice osanale si imnuri de slava, l-a reprezentat Forumul tinerei generatii din 5 mai 1980. Atunci, au avut loc la Bucuresti, Congresul al XI-lea al Uniunii Tineretului Comunist, Conferinta a XII-a a Uniunii Asociatilor Studentilor Comunisti din România, precum si cea de-a patra Conferinta Nationala a Organizatiei Pionierilor. Reprezentantii a 3,5 milioane de purtatori ai cravatelor rosii si soimi ai patriei din toata tara, venisera sa-l aclame pe Conducator în Sala Mare a Radioteleviziunii unde s-a desfasurat timp trei zile Forumul tinerei generatii. Apoi, an de an, la 23 august, purtatorii cravatelor rosii aveau sa fie obligati sa fie prezenti la Bucuresti pentru a-si aduce omagiul lor iubitului conducator. O imensa desfasurare de oameni – mai ales copii – pentru satisfacerea megalomaniei unui conducator bolnav de putere. "Juram sa crestem demni de maretia / Acestor vremi eroice ! Juram ! / Partidul, Ceausescu, România / ne dau puteri sa crestem, sa-nvatam", e o mostra dintr-o poezie scrisa la comanda de un poet de curte.
Impresii muresene
Am dorit sa aflu câteva pareri, ale unor mureseni care în anii '80 erau înca pionieri. Ar fi fost interesant sa aflu si parerea fostei pioniere, Szekely Tunde, care a participat în 1980 la Forumul tinerei generatii din partea judetului Mures. Ea era si una din cele 40 de loctiitoare ale presedintelui Consiliului National al Organizatiei Pionierilor. N-am reusit sa o identific, dar am stat de vorba cu câtiva dintre cei ce au participat la activitatile pionieresti din Târgu Mures. Marton Lazar, liber profesionist : "|mi placea în tabere si la activitatile la care participam. Eram multi, era instructiv. Nu mi-a placut însa niciodata la demonstratiile la care am fost…Stateam mult prea mult în picioare". Ioan {oldea, fochist : "Ce sa spun ? Au fost anii tineretii mele. Când eram pionier am fost pentru prima oara în viata mea într-o tabara la mare…de atunci nici n-am mai fost la mare". Irina Moldovan, functionara : "Privind în urma, pot spune acum ca totul mi se pare artificial. Eram pusi sa strigam diferite lozinci. Cred ca într-un anume fel se profita de tineretea si naivitatea noastra de copii…" Simplii pioni pe o tabla imaginara de sah, copii – fie ei strajeri sau pionieri – trebuiau sa creasca si sa se formeze ca oameni într-un devotament neconditionat fata de Conducator si de valorile promovate de doctrina oficiala a momentului.
Nicolae BALINT
nicolae_balint@yahoo.com
