CSM a aprobat renunțarea la demisie a judecătorului clujean Dana Gîrbovan

Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat, în ședinţa de marți, 3 septembrie, cererea de renunțare la demisia din magistratură a Danei Gîrbovan. Decizia a fost luată cu 8 voturi pentru şi un vot împotrivă.

În aceeași ședință, judecătorul CSM Andrea Chiş a solicitat sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru a vedea dacă preşedintele UNJR, Dana Gîrbovan, a săvârşit sau nu vreo abatere disciplinară în momentul în care ar fi negociat politic funcţia de ministru al Justiţiei.

Andreea Chiş, judecător CSM: Părerea mea este că se poate retrage o astfel de demisie. În legătură cu ceea ce a propus doamna judecător, cred că se ridică o altă problemă şi anume dacă a accepta fără a fi eliberat din funcţie nominalizarea pentru o funcţie în Executiv reprezintă sau nu activitate cu caracter politic care, din perspectiva Legii statutului art. 99 litera d., reprezintă abatere disciplinară sancţionabilă conform art. 100 doar cu retrogradarea din funcţie sau excluderea din magistratură.

Vă mărturisesc că mi-am pus problema, am citit şi interviul doamnei judecător Garbovan din ziarul Capital de ieri, şi am văzut că a vorbit de faptul că a acceptat o nominalizare ca ministru tehnocrat. Cred însă că nu există nominalizare care să nu aibă caracter politic sau cel puţin e discutabil pentru că nu vreau să dau sentinţe cu caracter definitiv şi nu cred că este în regulă însă pentru a mă lumina vă mărturisesc că am citit decizia 45 din 2018 a CCR dacă controlul prealabil de constituţionalitate cu privire la articolul prin care legiuitorul de la acea dată vrea să introducă în legea statutului nostru posibilitatea unui judecător de a deveni ministru al Justiţiei, de a fi suspendat din funcţia de judecător şi de a i se recunoaşte ulterior vechimea în magistratură, această perioadă în care a fost ministru al Justiţiei. Şi dacă ne uităm la această decizie pe care sunt convinsă că aţi lecturat-o şi voi, dragi colegi, în nişte paragrafe, respectiv la 168 şi la 169, CCR vorbeşte de celelalte puteri, respectiv legislativ şi executiv, le pune pe acelaşi palier, nu există nicio diferenţă între accederea unui judecător în legislativ sau în executiv, Curtea deopotrivă vorbeşte că ar fi o incompatibilitate în articolul 168, iar în articolul 169 numeşte această activitate ca fiind una politică, care aduce atingere statutului magistratului, acesta fiind motivul pentru care s- a declarat textul neconstituţional.

Şi atunci eu vă invit să facem un exerciţiu de imaginaţie, ca să nu fie vorba doar de acest caz concret, şi să ne gândim pe viitor la setarea unor reguli de comunicare a judecătorului, pentru că suntem Secţia de Judecători, a judecătorului cu lumea politică.

Pentru că avem de adoptat în scurt timp un ghid de bune practici cu celelalte puteri şi trebuie să înţelegem ce anume avem voie şi ce anume nu ne permite statutul nostru să facem atunci când vorbim de lumea politică a celorlalte două puteri, legislativă şi executivă. Şi atunci, eu va întreb dacă eu mi-aş cere,de exemplu,pensionarea, că tot o să o fac anul acesta, şi v-aş ruga să nu mi-o trimiteţi preşedintelui pentru că iată s-a putut, de ce spun pensionarea, pentru că, în actul cu privire la revocarea demisiei, se dă un exemplu de hotărâre a CSM din 2014 care se referă la revocarea unei cereri.

Solicit să sesizăm Inspecţia Judiciară pentru că sunt două posibilităţi: este un fapt adevărat şi putem discuta aceeaşi abatere sau este neadevărat şi eu vă solicit să apărăm reputaţia profesională şi independenţa doamnei judecător, asta este de competenţa Secţiei de Judecători, însă cred că o astfel de imputaţie nu poate să rămână necercetată.

Gabriela Baltag, judecător CSM: Eu cred că implicaţiile necesare le-aţi făcut dumneavoastră, doamna judecător. Mă uităm la dumneavoastră şi nu ştiam când vă uitaţi pe tabletă, când pe textul pregătit dinainte. Eu nu vreau să spun decât atât: dumneavoastră sigur aţi citit legea 161 pe 2003 şi aţi văzut care sunt situaţiile de incompatibilitate şi cum se declara ce se întâmplă în situaţia în care, să spunem, o persoană ar urma să ocupe o funcţie în Guvern. Legea spune foarte clar, la momentul depunerii jurământului. Eu cred că, la momentul depunerii jurământului care, probabil, în nicio secundă nu ar fi fost cu siguranţă această situaţie, ar fi fost rezolvată şi eu nu cred că doamna judecător a cerut cuiva să nu trimită hotărârea, de altfel a fost fericită că aveţi această reacţie şi la domnul Marius Iacob, a cărui demisie e pe undeva printr-un sertar. Este inacceptabil, da, că a fost înfrântă puterea unei hotărâri judecătoreşti şi credeam că acolo veţi sări şi veţi apăra o hotărâre judecătorească, aşa cum este corect.

V-am auzit rostind astăzi de sesizări disciplinare, deja aţi rostit şi cuvântul excludere, eu cred că este prea mult doamna judecător. Prea mult ceea ce spuneţi dumneavoastră şi cred că, câtă vreme această hotărâre nu şi-a produs efectele, nu a intrat în circuitul civil, nu ştiu ce s ar putea întâmpla.