Saptamana trecuta, la Curtea de Apel Cluj au sosit trei membri CSM pentru a prezenta “Ghidul privitor la relatia dintre sistemul judiciar din Romania si mass-media”, o serie de reglementari care au fost prezentate, intrucat ghidul nu mai poate fi modificat. O serie de prevederi arbitrare si interpretabile vor lasa la latitudinea judecatorilor daca ziaristii vor mai putea avea acces la informatiile privitoare la ceea ce se intampla in Justitie. Chiar daca acest ghid a fost finantat din bani europeni, el este contestat de majoritatea institutiilor de presa.
Saptamana trecuta, la Curtea de Apel Cluj au venit trei dintre membrii CSM, judecatorii Horatiu Dumbrava, Monica Pivniceru si Alex Serban. Tema principala a vizitei a vizat modul de punere in practica a noilor prevederi din Codul de procedura civila, insa discutiile au purtat mai mult amprenta care va fi pusa, de acum inainte, pe relatia dintre purtatorii de cuvant din instante si parchete si ziaristi. Cei trei membri CSM au sustinut ca noul ghid al relatiei dintre instante si presa este mult mai permisiv, insa majoritatea reprezentantilor din presa au incriminat ca ghidul este mult mai ambiguu si lasa loc la o serie de interpretari care pot genera abuzuri. De mentionat este faptul ca acest document a fost facut de judecatori, procurori si de cativa ziaristi “preferati” de Consiliul Superior al Magistraturii. Conform luju.ro, in multe dintre articolele din ghid se foloseste sintagma ”se poate” in loc de ”se vor” sau ”au obligatia”, ceea ce face ca pe viitor, purtatorii de cuvant sa poate ascunde informatii utile de interes public motivand ca ghidul le confera aceasta posibilitate, si ca ”a putea” nu are caracter de obligativitate. Spre exemplificare, la capitolul care priveste faza urmaririi penale, informatiile privind existenta unei plangeri sau denunt pe rolul organelor de urmarire penala precum si datele cuprinse in acestea chiar daca autorul sesizarii a facut public acest act, ”se poate confirma sau infirma de catre unitatea de parchet competenta imprejurarea respectiva”. Cu alte cuvinte, ramane la latitudinea purtatorului de cuvant sa confirme sau sa infirme, ghidul mentionand ca ”se poate” si nu ca este aœobligatoriu”. Evident, procurorul de caz, conform actualului ghid, poate restrictiona orice tip de informatii pe caz, inclusiv existenta denuntului sau sesizarii daca ”apreciaza ca prin comunicarea acestora pericliteaza rezultatul anchetei”, iar ziaristii se pot astepta ca oricand, mai ales la nivelul DNA, procurorul de caz sa restrictioneze permanent astfel de date si informatii.
Articolul 27 din acest ghid este anume conceput pentru ca birourile de presa sa ofere comunicate aberante, lipsite de orice continut, asa cum s-au mai transmis pana acum de catre anumite unitati de parchet din tara, mergandu-se cu anonimizarea pana si la numele invinuitilor, dar si la nivelul CSM, unde notele de inspectie asupra carora s-a decis definitiv sunt niste simple insiruiri de initiale atat la persoane cat si in ce priveste denumirea unitatii de parchet sau a instantei, lasandu-l pe jurnalist sa ghiceasca despre ce instanta sau parchet e vorba si cine se face vinovat de diverse nereguli constatate. Mai precis, prin cuprinsul art.27 din actualul Ghid, ziaristilor a“ la cerere – li se pot elibera extrase sau fotocopii ale rechizitoriului, solutiilor de netrimitere in judecata, inceperea urmaririi, punerea in miscare a actiunii penale etc ”dupa asigurarea protectiei datelor cu caracter personal” si ”eliminarea pasajelor referitoare la continutul unor probe daca prin prezentarea sau analizarea acestora rezulta informatii prin a caror divulgare se incalca dreptul la respectarea vietii private sau se pericliteaza desfasurarea procesului penal”.
Afacerile din dosare puse la secret
In cadrul proceselor civile, restrictiile sunt mai numeroase decat la cauzele penale
“In cadrul procesului civil, intrucat litigiul priveste doar raporturile dintre parti, caracterul public al informatiilor care rezulta din activitatea de judecata este mai putin pronuntat si ca atare interesul publicului este mai redus. De aceea, dreptul la respectarea vietii private si de familie poate determina limitari importante a accesului reprezentantilor mass-media la aceste informatii.
Articolul 48 – In materia contenciosului administrativ si contraventional, precum si in alte cauze in care exista un interes public, reprezentantii mass-media pot consulta, la cerere, dosarele si pot obtine fotocopii din acestea. Prin raportare la prevederile articolului 47, consultarea dosarelor si eliberarea de fotocopii ale actelor si hotararilor din celelalte dosare sunt limitate, solicitarile reprezentantilor mass media fiind evaluate cu mai multa exigenta”, arata prevederile ghidului. In acest caz, afacerile alesilor locali vor fi mai greu de dezvaluit alegatorilor fara colaborarea dintre ziaristi si reprezentantii instantelor.
Insa, printre prevederile adoptate de CSM, dar care nu se regasesc in acest ghid, cea referitoare la anonimizarea partilor dintre-un dosar care a fost arhivat poate fi considerata cenzura in sensul real al cuvantului. Prin aceasta procedura se va pune punct posibilitatilor de a stabili o serie de conexiuni intre cei care comit infractiuni.
“Plenul Consiliului a apreciat ca se impune elaborarea unei proceduri care sa permita stergerea sau cenzurarea datelor cu caracter personal de pe portalul instantelor judecatoresti in cazul dosarelor arhivate si a hotarat sesizarea Ministerului Justitiei, in calitatea sa de administrator al portalului instantelor judecatoresti, cu aspectele semnalate”, arata o hotarare a CSM ca urmare a unei solicitari venite de la reprezentantii Tribunalului Brasov.
Pentru luarea acestei decizii, CSM-istii au considerat ca trebuiesc protejate “datele cu caracter personal; scopul portalului instantelor judecatoresti de a asigura transparenta procedurilor judecatoresti, prin posibilitatea oricarei persoane interesate de a urmari evolutia cauzelor supuse judecatii, prin consultarea listelor de sedinte de la instantele judecatoresti, inclusiv termenele de judecata si solutiile date in cauze; prelucrarea datelor, prin inregistrarea numelui partilor pe portal, care este justificata de scopul portalului pe durata solutionarii cauzei si care nu se mai impune dupa solutionarea, respectiv arhivarea dosarului; faptul ca dupa arhivarea unui dosar aflat pe portalul instantelor, acesta poate fi in continuare identificat dupa numarul si obiectul cauzei”.
BOX
Cine a facut parte din echipa noului ghid
Echipa de proiect a fost formata din: Loredana Balanoiu, procuror, CSM, expert de proiect, Calina Ghitulescu, consilier, CSM, expert de proiect, Daniel Gradinaru, judecator, purtator de cuvant Curtea de Apel Bucuresti, Livia Saplacan, purtator de cuvant, Directia Nationala Anticoruptie, Gabriela Stefan, jurnalist-redactor sef adjunct, Jurnalul National,Dana Titian, consilier al procurorului General, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Echipa a fost condusa de Monica Prejmereanu, purtator de cuvant al CSM.
Stefan Trandafir
