În octombrie anul trecut, inspectorii CSM au primit sesizări din partea Asociaţiei Magistraţilor din România şi a Asociaţiei Procurorilor din România în privinţa unor articole apărute în presă şi în care erau vehiculate nume celebre (oamenii de afaceri precum Gigi Becali, Dinu Patriciu, Sorin Ovidiu Vântu sau judecătorul ÎCCJ, Florin Costiniu). Concluzia raportului făcut de inspecţia CSM a găsit că textul de lege care le permite ziariştilor să consulte dosarele de judecată ar trebui abrogat. Este vorba de “Ghidul de Bune Practici pentru Cooperarea între instaţe, parchetele de pe lângă acestea şi mass-media”, art. 9, al. 2 care spune că “dosarele şi registrele privitoare la activitatea de judecată sunt publice şi pot fi consultate de orice persoană solicitantă care justifică un interes legitim, precum şi de ziarişti, cu respectarea ordinii şi măsurilor de asigurare a integrităţii documentelor”.

Reprezentanţii asociaţiilor profesionale ale magistraţilor români s-au simţit extrem de lezaţi vizavi de faptul că, în ultimul timp, procurorii au lucrat mai mult la dosare dedicate presei, decât instanţelor. Persoanele vizate, precum Sorin Ovidiu Vântu, patronul OTV, Dan Diaconescu, sau Gigi Becali au fost trimise în judecată, în jurul acestor măsuri s-a făcut circ, banii contribuabililor au fost cheltuiţi cu succes, pentru ca în final totul să se finalizeze cu “fâs”. De fiecare dată presa a prezentat, imparţial sau nu, modul în care funcţionează Justiţia românească, drept pentru care două dintre cele mai mari asociaţii de profil au cerut CSM-ului să limiteze accesul presei la informaţiile din dosarele de judecată. Astfel, judecătorul Mona Maria Pivniceru, Preşedinte al Asociaţiei Magistraţilor din România, şi procurorul Constantin Sima, Preşedinte al Asociaţiei Procurorilor din România, au înaintat CSM-ului o scrisoare deschisă în care cele două asociaţii cereau o mână de ajutor CSM-ului.  “Asociaţiile profesionale ale magistraţilor constată cu îngrijorare că probe din dosare penale şi în special interceptări telefonice sau înregistrări ambientale apar în mass-media, creând presiune asupra imparţialităţii justiţiei şi un climat de insecuritate generală. Din acest motiv solicităm Consiliului Superior al Magistraturii să dispună efectuarea unor verificări privind aceste situaţii devenite practică constantă şi, în măsura în care se stabileşte săvârşirea unor abateri disciplinare, să se investească cu soluţionarea lor ori să dispună sesizarea organelor de urmărire penală. Solicităm Consiliului Superior al Magistraturii să iniţieze demersuri pentru modificarea legislaţiei în sensul revizuirii normelor privind interceptarea convorbirilor telefonice, durata interceptărilor, proba autenticităţii înregistrărilor, securitatea acestora, explicarea conţinutului de „mandat de securitate naţională”, în conformitate cu jurisprudenţa CEDO în materie, astfel încât prevederile constituţionale privind respectarea şi ocrotirea vieţii intime, familiale şi private să nu fie încălcate, iar pe de altă parte cetăţeanul să nu fie expus unei vulnerabilităţi perpetue faţă de organele statului. În niciun caz informaţia de interes public nu se identifică cu o interceptare generalizată a convorbirilor telefonice şi nici imperativul de securitate naţională nu poate expune cetăţeanul sentimentului de frică şi insecuritate prin încălcarea garanţiilor constituţionale, insecuritatea individuală nefiind specifică expectanţei de securitate şi protecţie pe care le aşteaptă cetăţeanul de la stat. Statul are obligaţia de a pune în valoare valenţele umane şi nu distrugerea acestora sau strivirea demnităţii individuale”, se arată în documentul semnat de magistraţi.
CSM-ul nu-i mai vrea pe ziarişti pe lângă dosare
Ca răspuns la această solicitare, în decembrie anul trecut, inspecţia CSM-ului condusă de judecătoarea Mihaela Tropcea, a emis o notă prin care, nu a găsit ca vinovaţi, de eventualele scurgeri de informaţii, pe procurorii care au furnizat datele respective, ci a decis că articolul de lege care le oferă posibilitatea ziariştilor să consulte dosarele ar trebui abrogat. “Ghidul de Bune Practici pentru Cooperarea între instaţe, parchetele de pe lângă acestea şi mass-media”, art. 9, al. 2, care prevede că “dosarele şi registrele privitoare la activitatea de judecată sunt publice şi pot fi consultate de orice persoană solicitantă care justifică un interes legitim, precum şi de ziarişti, cu respectarea ordinii şi măsurilor de asigurare a integrităţii documentelor”. Conform notei inspecţiei CSM, “Apreciem că nu există nicio raţiune pentru a prevedea distinct pentru jurnalisti dreptul la consultarea dosarelor şi la eliberarea de copii de pe actele de dosar, atât timp cât reglementările din art 92 alin. 2 din Regulamentul de ordine interioare a instanţelor judecătoreşti prevăd accesul la dosarele şi registrele instanţei al oricărei persoane care justifică un interes legitim. (…) Între publicitatea şedinţelor de judecată, care de regulă sunt publice şi publicitatea dosarelor şi a evidenţelor instanţei există diferenţe. Considerăm că noţiunea de interes legitim nu trebuie interpretată în sensul existenţei doar a unui interes de ordin general, ci această noţiune face referire la interesul legitim în legătură cu dosarul sau registrul a cărui consultare se cere”. De asemenea, conform aceluiaşi document, de vină pentru scurgerile de informaţii nu sunt procurorii care instrumentează doar cazuri “bombă”, ci legea. “Alţi factori care au favorizat situaţiile apărute sunt reglementările permisive în ceea ce priveşte accesul la informaţiile şi datele din dosarele aflate la parchet sau cele care sunt pe rolul instanţelor judecătoreşti, dispoziţiile neclare şi uneori contradictorii ale reglementărilor în materia informaţiilor care nu au caracter public, dispoziţiile lacunare în ceea ce priveşte răspunderea magistraţilor şi a personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea. Faţă de cele constate, considerăm că se impune abrogarea alineatului 2 al  art. 9 din “Ghidul pentru bune practici pentru cooperarea între instanţe, parchetele de pe lângă acestea şi mass media”, aprobat prin Hotărârea nr.277/13.04.2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi modificarea dispoziţiilor art. 92 alin. 2 din Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti în sensul că, în lipsa purtătorului de cuvânt, cererile formulate de ziarişti să fie aprobate de către judecătorul care îl înlocuişte sau de un alt judecător desemnat de către preşedintele instanţei”.
Justiţia românească se joacă de-a europenii
În sprijinul viitorului “pumn în gură” pe care CSM îl pregăteşte presei, nota inspecţie argumentează şi printr-un proces, ajuns la CEDO, Oberschlick vs. Austria, în care mai mulţi ziarişti au au fost condamnaţi pentru defăimare, pentru că au afirmat că anumiţi judecători îi tratează pe inclupaţi ca fiind vinovaţi încă de la început şi că au un comportament arogant şi intimidant. “În cauza Oberschlick contra Austria, Curtea a statuat că presa trebuie să informeze opinia publică în legătură cu funcţionarea justiţiei, aceasta fiind o problemă de interes general, însă judecătorii europeni au subliniat totodată şi că acţiunea puterii judecătoreşti are nevoie de încrederea cetăţenilor, fiind esenţial să i se asigure protecţie împotriva atacurilor distrugătoare, lipsit de fundament serios, cu atât mai mult cu cât obligaţia de rezervă a magistraţilor îi împiedică să reacţioneze”, arată nota CSM. În acest caz, în prima instanţă, primul reclamant a fost condamnat pentru defăimarea unuia dintre judecători şi i s-a aplicat o amendă, fiind obligat să suporte şi cheltuielile de judecată. Al doilea reclamant a fost considerat responsabil în solidar pentru amendă şi cheltuieli. Instanţa a mai ordonat confiscarea tuturor copiilor rămase din numărul respectiv al periodicului şi publicarea de extrase din hotărârea judecătorească. Reclamanţii s-au plâns de încălcări ale dreptului lor la libertatea de exprimare.
Articolul, aflat în secţiunea “Consultarea dosarelor”, prevede, la alineatul 2: “În instanţă, dosarele şi registrele privitoare la activitatea de judecată sunt publice şi pot fi consultate de orice persoană solicitantă care justifică un interes legitim, precum şi de ziaristi, cu respectarea ordinii şi măsurilor de asigurare a integrităţii documentelor. Sunt exceptate: dosarele ale a căror cauze au fost sau sunt judecate în şedinţa nepublică, cele privind adopţiile, precum şi cele privind autorizarea efectuării perheziţiilor, confirmarea şi autorizarea interceptărilor şi înregistrărilor convorbirilor telefonice, care pot fi consultate numai de procurorul, părţile, experţii, şi interpreţii desemnaţi în cauză, avocaţii sau reprezentanţii părţilor, în condiţiile legii. În acelaşi mod vor fi soluţionate şi cererile privind documentele şi evidenţele speciale ale instanţei care presupun confidenţialitate. La cerere, se vor elibera jurnalistilor copii de pe actele procesuale şi procedurale în condiţiile prevăzute de lege”.
Răzvan Robu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here