CSM cere botnita pentru presa
In unele situatii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-au implicat in disputele politice si au incercat sa forteze mana puterii executive pentru a obtine, ca institutie, o serie de beneficii. Cu toate acestea, aflandu-se in cadrul unui joc neloial, reprezentantii CSM cer ca Guvernul sa adopte o serie de masuri legislative prin care sa cenzureze presa si sa instituie un “mecanism de responsabilizare a reprezentanţilor celorlalte puteri”, pe langa cel deja existent, codurile civil si penal, conform carora poate fi trasa la raspundere orice persoana care nu respecta legea.
La sfarsitul saptamanii trecute, satui de criticile aparute in presa, membrii CSM au reactionat printr-un comunicat de presa care, redus la nivel pueril, aduce a “Imi iau jucariile si plec acasa!”. Doar ca, potrivit comunicatului, pentru membrii CSM “acasa” inseamna un sediu si un aparat de functionari care este “uns” cu bani de la bugetul de stat, buget care, pe de alta parte, nu “unge”, cel putin in mod public, nici o institutie de presa. Pe langa aceasta tenta puerila, CSM mai cere executivului sa cenzureze acea parte a presei care critica deciziile consiliului printr-un “mecanism de responsabilizare a reprezentanţilor celorlalte puteri”. Adica din cauza criticilor aparute in presa la adresa reprezentantilor magistratilor imaginea tarii in lume va fi patata si, mai mult, presa va destabiliza statul daca va continua sa atraga atentia ca membrii unui for legislativ nu se pot intruni pentru a asigura, indirect, numirea ministrului Justitiei. “Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, reunit in şedinţa din data de 5 septembrie 2012. Constata ca atacurile concertate din zona mass media, precum şi din anumite zone ale politicului, la adresa puterii judecatoreşti, a Consiliului Superior al Magistraturii şi personal a membrilor acestuia provin din raţiuni straine de scopul asigurarii stabilitaţi instituţionale a Romaniei, care vizeaza interese personale sau politice contrare statului de drept şi conduc la deteriorarea imaginii ţarii şi la izolarea Romaniei ca Stat Membru al UE. Astfel, se incalca normele democratice şi principiile statului de drept. Solicitam ca, in baza art. 1 alin (4) din Constituţie ce reglementeaza principiul separaţiei şi echilibrului puterilor in stat, autoritaţile legislativa şi executiva sa se preocupe de instituirea unui mecanism de responsabilizare a reprezentanţilor celorlalte puteri, similar sistemului de raspundere al magistraţilor. In continuare, in acest sens sunt şi prevederile punctului 1 subpunctul 5 din ultimul Raport privind progresele inregistrate de Romania in cadrul MCV – 18 iulie 2012. Faţa de aspectele mai sus menţionate, consideram ca libertatea de exprimare este un drept fundamental, corect a fi exercitat in limitele prevazute de art. 30 alin (6) din Constituţia Romaniei”, arata comunicatul CSM.
Antecedente cu calus
Membrii CSM nu sunt la primul derapaj de acest gen de “atentionare” a presei. Anul trecut, in urma scandalului iscat cu percheziţiile facute de procurori la locuinţele unor judecatori din cadrul Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), reprezentanţii CSM au considerat mai util sa atraga atenţia ziariştilor ca nu ar fi trebuit sa publice informaţiile venite pe surse, in loc sa investigheze care au fost sursele din interiorul DNA care au oferit aceste informaţii. Redam, mai jos comunicatul emis de CSM. “Plenul Consiliului Superior al Magistraturii atrage atenţia mass-mediei romaneşti asupra pericolului transmiterii catre opinia publica a unor astfel de informaţii “pe surse”, care induc, pe nedrept, ideea unei vinovaţii colective la nivelul ICCJ, imprecisa ca fapte imputabile. In aceeaşi logica, ar fi putut aparea zvonuri in ceea ce priveşte toţi judecatorii de la aceasta instanţa. Consecinţa fireasca a acestor alegaţii consta intr-o presiune de neacceptat, generalizata, asupra fiecarui judecator al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, indiferent de conduita morala şi profesionala a acestuia, precum şi o neincredere a cetaţeanului in activitatea judiciara, ca intreg, a Inaltei Curţi. Ca urmare, Plenul CSM solicita instituţiilor de presa romaneşti sa se abţina in a transmite informaţii nevalidate de catre instituţiile statului ori sa dea detalii publice, pentru a se putea configura atat faptele cat şi persoanele acuzate, individual determinate. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii se adreseaza, de asemenea, şi judecatorilor Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sa nu abdice – sub presiunea acestor invinuiri de corupţie colectiva – de la aplicarea corecta a legii, deoarece raspunderea este individuala şi, ca urmare, fiecare trebuie sa raspunda individual, exclusiv, pentru faptele sale”, arata comunicatul Consiliului.
Procurorul decide tot
Pe langa comunicatele “calus”, CSM a mai adoptat si noul ghid al relatiei dintre instante si reprezentantii presei. Printre noile prevederi care ar putea fi incadrate la categoria “cu batista pe tambal” pot fi evidentiate urmatoarele. In faza de urmarire penala, accesul la informaţiile de interes public privind stadiul in care se afla cercetarile efectuate in cauza se face prin emiterea de comunicate sau prin comunicarea de informaţii la cerere. Comunicarea de informaţii privind stadiul actelor de cercetare reprezentanţilor mass-media poate fi facuta numai dupa inceperea urmaririi penale, iar informaţiile privind existenţa unei plangeri sau denunţ pe rolul organelor de urmarire penala referitoare la posibila savarşire a unor fapte de natura penala, precum şi datele cuprinse in aceste acte de sesizare nu sunt publice. Insa toate aceste informatii pot fi cenzurate daca procurorul de caz considera ca divulgarea lor pericliteaza ancheta. De asemenea, “informaţiile privind existenţa unei plangeri sau denunţ pe rolul organelor de urmarire penala referitoare la posibila savarşire a unor fapte de natura penala, precum şi datele cuprinse in aceste acte de sesizare nu sunt publice”. Tot noul ghid stipuleaza ca “dreptul la liberul acces la informaţii de interes public poate fi restrans şi atunci cand, in imprejurari speciale, instanţa apreciaza ca publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justiţiei”.
Secretul de la CSM: numele
In timp ce reprezentanţii CSM atrag atenţia ziariştilor sa nu mai publice informaţii dobandite pe surse, chiar CSM face o serie de raportari anonime. Spre exemplu, anul trecut, conform unui raport al CSM, la Cluj erau acuzaţi in diverse plangeri 171 de magistraţi, dar, conform raportului, este prezentat doar un singur caz, cel al unei judecatoare care lucreaza la prima instanţa clujeana, insa numele magistratului este ţinut sub tacere. “Este o chestiune legata de politica de anonimizare pe care o are Inspecţia judiciara, insa daca se face o cerere pe Legea 544/2001 cred ca numele magistraţilor pot fi puse la dispoziţie”, declara Monica Prejmereanu, fostul purtator de cuvant al CSM.
Razvan Robu