CSM a înaintat o propunere de modificare a Ordonanţei de Urgenţă 43 din 2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, prin care se limitează competenţa acesteia doar la infracţiunile de abuz în serviciu cu prejudiciu mai mare de un milion de euro. Cauzele de evaziune fiscală, înşelăciune şi de fraudă vamală cu acelaşi nivel al daunelor revin DNA doar dacă au legătură cu fapte de corupţie. Propunerea legislativă a fost transmisă, spre informare, experţilor Comisiei Europene.
Conform modificării publicate miercuri în Monitorul Oficial, noua formă a art. 13 alin. 12 va fi: „Direcţia Naţională Anticorupţie este competentă să efectueze urmărirea penală dacă s-a cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 246, 247, 248 şi 248 indice 1 din Codul penal”.
Modificarea legislativă a fost solicitată deoarece normele actuale care stabilesc competenţa DNA au dus la supraîncărcarea procurorilor. “Datele statistice arată că volumul de activitate al DNA a crescut cu 11,96% în 2012, cu 13,5 % în 2011 şi cu 19,75% în 2010. Această împrejurare a determinat ca numărul mediu de dosare aflate în lucru la un procuror DNA care desfăşoară activitate de urmărire penală, să fie de 80 – 90 de dosare. Având în vedere complexitatea cauzelor, determinată de specificul infracţiunilor atribuite în competenţa DNA, efectuarea urmăririi penale în mod nemijlocit de către procuror în toate aceste dosare este extrem de dificilă, ceea ce duce în mod inevitabil la întârzieri semnificative în efectuarea actului de justiţie”, se arată în comunicatul Ministerului Justiţiei referitor la propunerea de modificare a Ordonanţei de Urgenţă privind DNA.
DNA mai eficient, restul parchetelor mai încărcate
Restrângerea ariei de competenţă a DNA a fost aprobată de CSM: “În susţinerea solicitării au fost invocate elemente de statistică privind evoluţia volumului de activitate al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, propunerile întemeindu-se pe concluziile analizelor întocmite la nivelul Ministerului Public, arătându-se, totodată, că restrângerea competenţei Direcţiei ar duce la eficientizarea activităţii acesteia şi ar asigura un cadru optim pentru îndeplinirea obiectivelor specifice asumate prin Strategia Naţională Anticorupţie pe perioada 2012 – 2015.” Pe de altă parte, analiza DNA a arătat că prin aceste modificări nu ar creşte semnificativ activitatea celorlalte parchete: „În ceea ce priveşte impactul modificării de competenţă propuse, s-a arătat că trebuie avut în vedere că prin această intervenţie normativă volumul total de activitate al parchetelor de pe lângă tribunale ar creşte cu aproximativ 1%, activitatea suplimentară putând fi gestionată cu resursele existente.” Competenţa DNA urmează a fi preluată de unităţile de parchet care în prezent sunt abilitate să instrumenteze acest tip de cauze, criteriul care determină instrumentarea cauzelor constituindu-l doar prejudiciul mai mare decât echivalentul în lei a 1. 000.000 euro.
Radu Lupu
