Printr-o hotărâre internă, membrii Consiliului Superior al Magistraturii au sistat repartizarea aleatorie la cererile de arestare preventivă. În mod concret, același judecător va decide această măsură în dosarele cu mai mulți inculpați, indiferent dacă cererile de arestare sunt formulate la date diferite. Mai mult, și propunerile de prelungire a arestării preventive vor fi judecate de același judecător care a dat mandatul de arestare. ”Judecătorii de serviciu” ai procurorilor nu se vor mai încurca în sistemul de repartizare aleatorie, iar dosarele de sertar făcute la comandă vor intra pe bandă rulantă.
Printr-o decizie de ordin intern (hotărârea 711/27 iunie 2013) a plenului CSM, s-a schimbat modul de atribuire a proceselor de arestare preventivă. Pentru că statul devine din ce în ce mai polițienesc, arestările preventive nu vor mai fi repartizate aleatoriu judecătorilor care trebuie să decidă cine va fi arestat. Odată ce măsura de arestare a fost aprobată de un magistrat, toate deciziile preventive din dosarul respectiv vor fi judecate de același judecător.
Spre exemplu, dacă într-un dosar cu mai mulți inculpați se vor face cereri distincte de arestare preventivă, același judecător va decide dacă le va aproba sau nu. Ceea ce pare și mai grav este faptul că tot același judecător va decide și vizavi de prelungirea măsurii de arestare preventivă.
În același timp, Uniunea Europeană a cerut în mod expres ca toate cauzele să fie repartizate aleatoriu tocmai pentru a preveni ca anumite dosare să ajungă la judecătorii ”dedicați” procurorilor. Ca o coincidență, actualul ministru al Justiției, Robert Cazanciuc, este de formație procuror, la fel ca și șeful CSM Oana Hăineală sau ca premierul Victor Ponta.
Hotărâre cu dedicație
Însă, cea mai mare problemă este că, odată cu schimbarea codului Penal, care va avea loc la începutul anului viitor, hotărârea votată de plenul CSM va deveni inaplicabilă. Astfel că această hotărâre a fost dată cu dedicație pentru o serie de arestări care au avut loc și vor avea loc din iunie până la intrarea în vigoare a codului.
Conform unui avocat clujean, o altă problemă a acestei hotărâri este că judecătorii vor fi în puși în situația de a se antepronunța.
”Să spunem că se arestează o serie de inculpați într-un dosar. Apoi, procurorul, după cercetări, mai vine cu o serie de inculpați cu propunere de arestare, iar judecătorul respectiv nu are cum să nu facă referire la întregul lot de inculpați, astfel că se află în pericolul de antepronunțare în motivare. Astfel, vor apărea o grămadă de cereri de abținere care de cele mai multe ori se admit. Pe de altă parte, într-un sistem normal, această prevedere ar fi normală și de bun simț pentru că un judecător nu trebuie să judece la comandă sau, ca să nu fiu atât de direct, pătimaș. În mod normal, el trebuie să administreze probele, să aprecieze mersul procesului în funcție de evoluția fazelor procedurale, însă așa ceva nu cred că se va întâmpla. În momentul de față instanțele sunt subdimensionate comparativ cu numărul de dosare și s-ar putea ajunge ca toți judecătorii de penal să fie incompatibili”, explică avocatul.
Un ministru a sesizat fraudarea Ecris
În mod normal, repartizarea aleatorie se face prin intermediul sistemului Ecris, iar repartizarea aleatorie a fost pusă în funcție în august 2004. Ulterior, gestionarea sistemului a fost preluată de o firmă grecească care a dezvoltat Ecris IV. La 6 luni de la punerea în funcţiune în instanţe a noului sistem Ecris IV s-au strâns circa 500 de plângeri vizavi de modul defectuos în care acest sistem informatic funcţionează. Cu toate acestea, firma grecească care a lucrat la Ecris IV a primit numai în 2006 peste 1,6 milioane de euro.
Însă, repartizarea aleatorie a dosarelor poate fi fraudată, lucru declarat și de fostul ministru al justiției, Cătălin Predoiu. „Există cazuri când sistemul ECRIS a fost manipulat cu ajutorul informaticienilor, pentru a se eluda repartizarea aleatorie a dosarelor”, susținea Predoiu în 2009. Recunoașterea la un asemenea nivel a unei realități atât de grave a inflamat spiritele CSM-iștilor, care au replicat dur și au etichetat drept „inadmisibile” afirmațiile fostului ministru.
Conform Asociației pentru Monitorizarea Justiţiei, ”fraudarea sistemului de repartizare aleatorie este doar un element și credem că nu cel mai important, deoarece este consecința fenomenului corupției și nu cauza lui. Dacă se dorește, într-adevăr de către Consiliul Superior al Magistraturii eradicarea fenomenului de corupție din rândul magistraților, trebuie să aibă în vedere multiplele situații de incompatibilitate în care se găsesc cei mai mulți magistrați, apartenența acestora la structuri de informații direct sau prin intermediul soțului sau rudelor, lipsa totală de transparență a dosarului profesional al magistratului, lipsa răspunderii magistraților, lipsa unui control efectiv din partea Inspecției Judiciare în condițiile în care controlul se realizează de colegii celui cercetat, lipsa unui control real al capacității profesionale și personale a magistraților de a-și îndeplini atribuțiile și dependența magistraților de organele de conducere și de CSM prin intermediul controlului asupra traseului profesional al acestora”.
Completarea dedicată procurorilor
Art. 95 (indice 1) În cauzele cu mai mulți învinuiți/inculpați cercetați în același dosar de urmărire penală, dacă se formulează distinct sau la date diferite propuneri de arestare preventivă pentru unii dintre aceștia, judecătorul care a soluționat prima propunere de arestare preventivă în cursul urmăririi penale cu privire la unul sau mai mulți învinuiți/inculpați, soluționează și următoarele propuneri de arestare preventivă cu privire la alți învinuiți/inculpați din aceeași cauză.
(2) Judecătorul care a soluționat propunerea de arestare preventivă în cursul urmăririi penale cu privire la unul sau mai mulți învinuiți/inculpați cercetați iîn același dosar de urmărire penală, soluționează și propunerile de prelungire a arestării preventive a acestora, dacă există asemenea cereri.
(3) Cauzele prevăzute la alin. (1) si (2) se vor înregistra în sistemul Ecris ca dosare distincte, dar evidențiate în legătură cu dosarul având ca obiect prima propunere de arestare preventivă în același dosar de urmărire penală.
Răzvan Robu
