CSM le pune ziaristilor “batista pe tambal”

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au supus aprobarii un nou ghid de relatii al purtatorilor de cuvant din instante cu reprezentantii presei. Printre versiunile acestui ghid s-a regasit si o varianta extrem de restrictiva la adresa presei, insa datorita valului de nemultumiri, CSM a prezentat o varianta moderata a ghidului. Insa, o alta hotarare a CSM, care a trecut neobservata, este mult mai restrictiva: toate dosarele arhivate nu vor mai fi publice.

La mijlocul acestei luni, membrii CSM au supus dezbaterii noul Ghid privind relaţia dintre sistemul judiciar din Romania şi mass-media şi Manualul pentru purtatorii de cuvant şi structurile de informare publica şi relaţii cu mass-media, insa aprobarea proiectului s-a amanat din cauza nemultumirilor pe care le-a starnit acest ghid. Urmatoarea dezbatere a avut loc pe data de 22 mai, cand membrii comisiei au cazut de acord asupra unei versiuni de ghid la care mai pot fi aduse “imbunatatiri”. Elaborarea ghidului a fost platita cu bani europeni si a costat 20.000 de euro.
“Mai multi membri Consiliului Superior al Magistraturii au facut public la sfarsitul zilei de joi, 17 mai continutul unui document ce isi propune sa reglementeze relatia dintre mass media si sistemul judiciar. Anuntul nu a fost facut de vreun comunicat oficial al CSM si nici nu a fost postat pe site-ul acestei institutii. Intervalul oferit spre dezbatere publica de catre CSM pentru acest proiect care ar urma sa asigure transparenta actului de administrare a justitiei a fost de o zi de lucru; proiectul urma sa fie evaluat luni in comisia dedicata proiectului, marti urma sa fie votat in plenul CSM, iar miercuri lansat public in compania expertilor olandezi care au contribuit la elaborarea textului.
Adoptarea acestui document intr-un regim cvasi-ocult, fara consultarea consistenta a partilor interesate (jurnalistii si asociatiile de media), nementionarea “interesului public” in corpul documentului, precum si propunerile extrem de restrictive privind accesul presei la dosare ne face sa suspectam ca procesul a fot realizat fara buna credinta cu scopul de a ingreuna accesul presei si al publicului la informatii privind functionarea actului de justitie si pentru a asigura o buna imagine a justitiei”, spune Stefan Candea, de la Centrul Roman de Jurnalism de Investigatie


Drepturi la latitudinea procurorilor

Printre noile prevederi ale relatiilor dintre purtatorii de cuvant a parchetelor si instantelor, pe de o parte, si ziaristi care ar putea fi incadrate la categoria “cu batista pe tambal” pot fi evidentiate urmatoarele.
In faza de urmarire penala, accesul la informaţiile de interes public privind stadiul in care se afla cercetarile efectuate in cauza se face prin emiterea de  comunicate sau prin comunicarea de informaţii la cerere. Comunicarea de informaţii privind stadiul actelor de cercetare  reprezentanţilor mass-media poate fi facuta numai dupa inceperea urmaririi penale, iar informaţiile privind existenţa unei plangeri sau denunţ pe rolul organelor de
urmarire penala referitoare la posibila savarşire a unor fapte de natura penala,
precum şi datele cuprinse in aceste acte de sesizare nu sunt publice. Insa toate aceste informatii pot fi cenzurate daca procurorul de caz considera ca divulgarea lor pericliteaza ancheta.
De asemenea, “informaţiile privind existenţa unei plangeri sau denunţ pe rolul organelor de
urmarire penala referitoare la posibila savarşire a unor fapte de natura penala,
precum şi datele cuprinse in aceste acte de sesizare nu sunt publice”. Tot noul ghid stipuleaza ca “dreptul la liberul acces la informaţii  de interes public poate fi restrans şi atunci cand, in imprejurari speciale, instanţa apreciaza ca publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justiţiei”. Aceste prevederi sunt la libera apreciere a judecatorului mai procurorului.
Cenzura culmineaza cu uratoarea prevedere: “Pentru a nu prejudicia reintegrarea in societate a persoanelor condamnate, dupa executarea hotararii nu vor fi furnizate informaţii in legatura cu
infracţiunea comisa anterior, cu excepţia cazului in care persoanele condamnate au consimţit in mod expres la divulgarea identitaţii lor sau faptele respective sunt din nou de interes public”
Cu alte cuvinte, ghidul protejeaza identitatea celor care au comis fraude dar si-au ispasit pedeapsa.

Afacerile din dosare puse la secret

In cadrul proceselor civile, restrictiile sunt mai numeroase decat la cauzele penale
“In cadrul procesului civil, intrucat litigiul priveşte doar raporturile dintre parţi, caracterul public al informaţiilor care rezulta din activitatea de judecata este mai puţin pronunţat şi ca atare interesul publicului este mai redus. De aceea, dreptul la respectarea vieţii private şi de familie poate determina limitari importante a accesului reprezentanţilor mass-media la aceste informaţii.
Articolul 48  – In materia contenciosului administrativ şi contravenţional, precum şi in alte cauze in care exista un interes public, reprezentanţii mass-media pot consulta, la cerere, dosarele şi pot obţine fotocopii din acestea. Prin raportare la prevederile articolului 47, consultarea dosarelor şi eliberarea de fotocopii ale actelor şi hotararilor din  celelalte  dosare  sunt limitate, solicitarile reprezentanţilor  mass media fiind evaluate cu mai multa exigenţa”, arata prevederile ghidului. In acest caz, afacerile alesilor locali vor fi mai greu de dezvaluit alegatorilor fara colaborarea dintre ziaristi si reprezentantii instantelor.
Insa, printre prevederile adoptate de CSM, dar care nu se regasesc in acest ghid, cea referitoare la anonimizarea partilor dintre-un dosar care a fost arhivat poate fi considerata cenzura in sensul real al cuvantului. Prin aceasta procedura se va pune punct posibilitatilor de a stabili o serie de conexiuni intre cei care comit infractiuni.
“Plenul Consiliului a apreciat ca se impune elaborarea unei proceduri care sa permita ştergerea sau cenzurarea datelor cu caracter personal de pe portalul instanţelor judecatoreşti in cazul dosarelor arhivate şi a hotarat sesizarea Ministerului Justiţiei, in calitatea sa de administrator al portalului instanţelor judecatoreşti, cu aspectele semnalate”, arata o hotarare a CSM ca urmare a unei solicitari venite de la reprezentantii Tribunalului Brasov.
Pentru luarea acestei decizii, CSM-istii au considerat ca trebuiesc protejate “datele cu caracter personal; scopul portalului instanţelor judecatoreşti de a asigura transparenţa procedurilor judecatoreşti, prin posibilitatea oricarei persoane interesate de a urmari evoluţia cauzelor supuse judecaţii, prin consultarea listelor de şedinţe de la instanţele judecatoreşti, inclusiv termenele de judecata şi soluţiile date in cauze; prelucrarea datelor, prin inregistrarea numelui parţilor pe portal, care este justificata de scopul portalului pe durata soluţionarii cauzei şi care nu se mai impune dupa soluţionarea, respectiv arhivarea dosarului; faptul ca dupa arhivarea unui dosar aflat pe portalul instanţelor, acesta poate fi in continuare identificat dupa numarul şi obiectul cauzei”.

Cine a facut parte din echipa noului ghid
Echipa de proiect a fost formata din: Loredana Balanoiu, procuror, CSM, expert de proiect, Calina Ghiţulescu, consilier, CSM, expert de proiect, Daniel Gradinaru, judecator, purtator de cuvant Curtea de Apel Bucureşti, Livia Saplacan, purtator de cuvant, Direcţia Naţionala Anticorupţie, Gabriela Ştefan, jurnalist-redactor şef adjunct, Jurnalul Naţional,Dana Tiţian, consilier al procurorului General, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Echipa a fost condusa de Monica Prejmereanu, purtator de cuvant al CSM.

Stefan Trandafir

1 COMENTARIU

  1. Obligația la asigurarea transparentei si dreptului de informare a cetățenilor si mass media cu privire la dosarele instantelor nu se limitează la cauzele aflate pe rol si nu i se poate opune protecția datelor personale. De altfel, prin accesarea judecăți publice, justițiabilii si-au dat in prealabil acordul, astfel ca datele acestora sunt legalmente publice fără limita de timp. CSM constata eronat si fara nici o baza legala, ca scopul colectării datelor personale ale justițiabililor vizează doar transparenta pe durata procedurilor judiciare cu privire la identitatea acestora. Mai mult, procedura de sesizare a CSM este ciudata si nelegala, pentru ca Tribunalul Brașov nu are o atare competenta legala de sesizare din oficiu. Evident acest tribunal este însa interesat sa nu se mai știe, de exemplu cum a aprobat intrarea in faliment a CONPET S.A sau pronunțările in alte multe dosare strămutate cu obstinație acolo. Este o incercare jalnica anicetateneasca de a ocultiza actul de justitie menita sa deschida drumul unor abuzuri. Sper intr-o actiune ferma de oprire a acestui abuz.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here