După ce s-a văzut scăpat de dosarele penale, în cursul acestei săptămâni președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de pensionare a procurorului general Augustin Lazăr. Această decizie a fost luată în situația în care Lazăr face obiectul unei cereri de revocare din funcţie pusă în discuție încă de anul trecut. Nu la fel de norocoasă a fost judecătoarea Ioana Morar, de la Curtea de Apel Cluj, a cărei cerere de pensionare a fost respinsă de CSM pe motiv că face obiectul unei cercetări disciplinare. În pensie, procurorul Augustin Lazăr va încasa 6.000 euro/lună.

Pe 27 aprilie, după trei ani de ocupare a funcției de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), Augustin Lazăr va ieși în pensie. Decretul de pensionare a fost semnat de președintele Klaus Iohannis în cursul acestei săptămâni.

Cu toate acestea, în mod normal, CSM ar fi trebuit să respingă cererea de pensionare depusă de Augustin Lazăr. Procurorul face obiectul unei cereri de revocare din funcţie, fiind emis, în acest sens, încă din luna octombrie a anului trecut, un Raport privind activitatea managerială a acestuia în fruntea Ministerului Public, raport care are puterea unui act administrativ, cu consecinţe disciplinare, emis de Ministerul Justiţiei. Caracterul oficial al acestui act şi efectele sale sunt recunoscute de însuşi Augustin Lazăr, care l-a atacat în contencios administrativ, la Curtea de Apel Alba Iulia, iar, la momentul emiterii decretului de pensionare, instanţa nu s-a pronunţat definitiv cu privire la această chestiune. Conform Legii nr. 317/2004, privind Consiliul Superior al Magistraturii, pe durata procedurii disciplinare, soluţionarea cererii de acordare a pensiei de serviciu se suspendă până la soluţionarea efectivă a acţiunii disciplinare.

Curtea de Apel Cluj

Pentru a putea ajunge la decizia de pensionare, pe data de 18 aprilie 2019, Secţia pentru Procurori a CSM a emis Hotărârea nr. 393, în care se arată că, potrivit Direcţiei de Resurse Umane şi Organizare, faţă de Lazăr Augustin nu este incident niciunul dintre cazurile care să determine suspendarea soluţionării cererii de eliberare din funcţie, prin pensionare, astfel încât, cu unanimitate de voturi, membrii secţiei au votat pentru a propune preşedintelui României eliberarea din funcţie, prin pensionare, a lui Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, începând cu data de 27 aprilie 2019.

Ioana Morar de la Curtea de Apel Cluj nu a avut norocul procurorului general

Într-un caz similar, Secţia pentru Judecători de la CSM a respins, prin Hotărârea nr. 1427 din 19 decembrie 2018, cererea de eliberare din funcţie, prin pensionare, începând cu data de 1 ianuarie 2019, a judecătoarei Ioana Cristina Morar, de la Curtea de Apel Cluj. Aceasta îndeplinea criteriile referitoare la vechimea ca magistrat de peste 25 de ani, obţinuse Decizia de la Casa Teritorială de Pensii Cluj pentru aprobarea acordării pensiei de serviciu, document eliberat în 29 octombrie 2018, însă, cu toate acestea, CSM a respins solicitarea.

Conform documentului citat, împotriva judecătoarei în cauză, Secţia pentru Judecători în Materie Disciplinară de la CSM a sancţionat-o disciplinar cu “avertisment”, în data de 14 martie 2018, iar Hotărârea nu era definitivă, întrucât a fost atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în data de 12 iulie 2018. Iar CSM a invocat exact articolul 52, alineat 2, din Legea nr. 317/2004 şi Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dispunând, în cele din urmă, suspendarea analizării cererii de pensionare a judecătoarei, până la soluţionarea definitivă a acţiunii disciplinare.

Potrivit surselor judiciare, judecătorul clujean ar fi avut probleme cu CSM pentru că a întârziat cu motivările hotărârilor emise. Spre exemplu, Ioana Morar a întârziat cu aproape jumătate de an să motiveze o hotărâre de menținere a arestului preventiv dispus asupra lui Horia Uioreanu, fostul președinte al CJ Cluj, judecat și condamnat pentru corupție.  Liberalul clujean, și oamenii de afaceri Ioan Bene și Vasile Pogăcean au aflat abia după șase luni de zile de ce au stat în arest preventiv.

De asemenea, în dosarul ”mită la Bac”, în cadrul căruia au fost condamnați directorii de școală Ioan Rus și Ioan Văidăhăzan, motivarea hotărârii a fost redactată după un an de la emiterea soluției.

Avocatul Adrian Toni Neacşu, fost judecător şi fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, face, la rândul său, referire la această chestiune pe pagina sa de Facebook. “Practica CSM este aceea de a nu soluţiona cererile de pensionare ale magistraţilor, dacă aceştia fac obiectul unei acţiuni disciplinare, ceea ce ar fi trebuit să se întâmple şi în prezenţa unei cereri de revocare din funcţia de conducere (şi încă ce funcţie!). Graba secţiei pentru procurori de a aproba ieşirea la pensie, urmată de emiterea instantanee a decretului de către Preşedintele Iohannis, lucru total neuzual pentru acesta, arată că e posibil să existe o continuare, ceea ce nu cred, sau doar că preşedintele a negociat retragerea pe linie moartă a fostului procuror general”, arată Adrian Toni Neacşu.

Legea ar fi trebuit să îl țină pe Augustin Lazăr pe ”hold”

Potrivit articolului 52, alineat 2, din Legea nr. 317/2004, cu modificările şi completările ulterioare, privind Consiliul Superior al Magistraturii, “pe durata procedurii disciplinare, soluţionarea cererii de acordare a pensiei de serviciu se suspendă, până la soluţionarea efectivă a acţiunii disciplinare”. De asemenea, există şi o Hotărâre a Plenului CSM, cu numărul 1293/2014, prin care s-a constatat faptul că dispoziţiile articolului 52, alineat 2 din Legea nr. 317/2004 “trebuie interpretate în sensul că suspendarea soluţionării cererii de acordare a pensiei de serviciu poate interveni din momentul începerii cercetării disciplinare, până la soluţionarea definitivă a acţinii disciplinare”.

Contre politice în justiție

Revocarea lui Lazăr de la conducerea Ministerului Public și a Parchetului General, cea mai înaltă instanță penală din țară, a fost demarată de ministrul Justiției, Tudorel Toader, pe 24 octombrie 2018, unde a propus-o pe Adina Florea, actualul procuror-șef adjunct al Secției de Investigare a Infracțiunilor în Justiție (SIIJ). Președintele Klaus Iohannis a refuzat, însă, revocarea lui Lazăr și numirea Adinei Florea la șefia Parchetului General.

Tudorel Toader

Tudorel Toader a declarat, la acea vreme, că argumentele în favoarea revocării lui Augustin Lazăr din funcția de procuror general sunt chiar mai puternice decât cele care au dus la cererea de revocare a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi, în februarie 2018. Tudorel Toader spunea atunci că ”concluzia este aceea a necesității de revenire la normalitate”, prin ”cunoașterea și respectarea competențelor constituționale, legale și în același timp o interpretare și aplicare a legii în baza principiului loialității constituționale”. Activitatea lui Augustin Lazăr, spunea ministrul Justiției, ”contravine obligațiilor legale”.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.