Procurorii sunt pe cale de a primi tot mai multa putere, dupa ce Procurorul General al Romaniei a propus la Consiliul Superior al Magistraturii majorarea perioadei de retinere de la 24 de ore la 72. Laura Codruta Kovesi a declarat ca marirea perioadei de arest se impune datorita faptului ca procurorii si judecatorii de detentie au de multe ori putin timp la dispozitie, lucrand astfel “contra-cronometru”.

Procurorul General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi si membrii Consiliului Superior al Magistraturii au decis saptamana trecuta ca majorarea perioadei pentru care se poate dispune retinerea se impune, procurorii fiind nevoiti de multe ori sa lucreze “contra-cronometru”.  Joia trecuta CSM-ul, prin vocea judecatoarei Alina Ghica, a dat aviz favorabil pentru majorarea perioadei pentru care procurorul poate dispune masura retinerii. Laura Kodruta Kovesi s-a declarat mereu un sustinator al majorarii retinerii de la 24 la 48 sau 72 de ore, ea sustinand ca masura se impune datorita numarului mare de dosare pe care procurorii trebuie sa le instrumenteze intr-un timp limitat. „Nu putem sa facem o justitie contra cronometru. Imaginati-va  un dosar cu 10 sau 15 persoane. Trebuie sa te duci la judecator, sa audiezi, sa le respecti dreptul la aparare. Si judecatorul trebuie sa aiba timp pentru a studia dosarul, aparatorii sa aiba timp sa pregateasca apararea”, a declarat pentru presa Kovesi. „Pana ieri aveam inregistrate peste 28.000 de dosare de evaziune fiscala la toate unitatile de parchet.  Numai in martie au fost 3000 de doare de evaziune fiscala. Daca ne raportam la criteriul numeric, putem spune ca numarul infractiunilor constatate e mai mare decat in anii trecuti”, a continuat procurorul.
Esecurile procurorilor in nenumaratele dosarele instrumentate “pe fuga” este pus de catre procurorul general in seama timpului putin pe care acestia il au la dispozitie pentru a propune si a obtine retinerea.  „Procurorii nu se pot concentra sa solutioneze in termen rezonabil toate aceste sesizari si de aceea incercam sa ne concentram pe prioritati, sa identificam acele dosare care vizeaza prejudicii mari si in care sa facem ancheta cat mai repede”, a declarat Kovesi.

Constitutia, singura problema

Chiar dupa sedinta CSM in care se anunta avizul favorabil dat propunerii, Procurorul General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi preciza faptul ca procurorii lucreaza contra cronometru si ca este o practica neobisnuita ca norme de procedura penala sa fie reglementate de Constitutie. In plus, procurorul a mai declarat ca termenul de retinere de 48 sau de 72 de ore este unul intalnit in multe dintre statele europene.
Cu toate acestea, este de mentionat faptul ca reglementarea si punerea in aplicare a unei asemenea masuri se afla in contradictie cu prevederile Constitutiei Romanie. Articolul 23 din Constitutia Romaniei, in capitolul dedicat libertatilor fundamentale, precizeaza in mod cat se poate de clar faptul ca „Retinerea nu poate depasi 24 de ore.” Cu alte cuvinte, chiar daca CSM-ul si Procurorul General al Romaniei s-au aratat favorabili majorarii perioadei de retinere, o asemenea masura nu poate fi impusa decat prin modificarea legii fundamentale a statului.
„Pentru a realiza un echilibru intre drepturile fundamentale ale persoanei si interesul public de a asigura o buna desfasurare a justitiei, statele prevad conditiile in care anumite drepturi pot fi restranse si garantiile care elimina riscul unor eventuale abuzuri. In timp, acest echilibru se poate schimba, astfel incat la un moment dat statul poate avea interesul de a proteja cu precadere drepturile persoanelor, in situatiile in care riscul de abuz al autoritatilor este semnificativ, sau interesul public, atunci cand exista o amenintare reala la adresa sigurantei cetatenilor, de aceea este important sa existe o flexibilitate in abordare, in functie de evolutia realitatilor sociale”, mentiona Kovesi in urma cu o luna. Procurorul General a sustinut ca atunci cand normele de procedura sunt prevazute in Constitutie, aceasta flexibilitate nu exista, iar statul isi limiteaza posibilitatile de reactie la evolutiile fenomenului infractional. Intrebata cu privire la motivele care pot justifica o asemenea modificare si asupra oportunitatii acesteia, Codruta Kovesi a precizat ca actuala reglementare a duratei retinerii cauzeaza probleme semnificative in practica organelor judiciare, „in conditiile in care in interiorul celor 24 de ore trebuie administrate probe, trebuie intocmite actele procesuale prevazute de Codul de procedura penala, trebuie audiati inculpatii, trebuie verificate apararile pe care acestia le formuleaza, intocmita propunerea de arestarea preventiva, trebuie studiat dosarul de catre judecator si de catre aparatori, reaudiati inculpatii in fata instantei si pronuntata hotararea”.
Chiar daca argumentele aduse de catre Kovesi in favoarea majorarii perioadei de retinere sunt pertinente, situatia procurorilor nu este totusi atat de grava pe cat pare, din moment ce unele acte procesuale pot fi efectuate si dupa luarea masurii retinerii, de exemplu perchezitiile domiciliare putand fi facute si daca inculpatul nu este supus unei masuri preventive. De mentionat este faptul ca pana in anul 2002, procurorii se bucurau de putere deplina in materie de retinere si arest preventiv, acestia nefiind nevoiti sa ceara aprobarea judecatorilor pentru a dispune privarea de libertate a celui banuit de savarsirea unei infractiuni. Dupa confiscarile facute de statul comunist, arestarile facute pana in 2002 de catre procurori sunt principalele motive pentru care Romania  pierde procese la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO), statul roman urmand ca in viitorul apropiat sa plateasca daune impresionante propriilor cetateni care au fost retinuti sau arestati pe nedrept.
Exemplificativa in acest sens este speta Pavalache vs Romania, in care CEDO a condamnat Romania pentru nerespectarea prezumtiei de nevinovatie.  Invocand articolul 6 alin 2 al Conventiei europene care face referire la prezumtia de nevinovatie, Fanel Pavalache a pretins ca, mentinand masura arestarii sale preventive, autoritatile nationale politice si judiciare au adus atingere dreptului sau de a fi prezumat nevinovat pana la stabilirea vinovatiei pe cale judecatoreasca. Reclamantul s-a mai plans si de declaratiile in presa a unor oameni politici ,care, la randul lor, i-ar fi adus atingere prezumtiei de nevinovatie. Referitor la declaratiile care emanau de la oameni politici, Curtea a apreciat ca acestea se situau in contextul luptei impotriva coruptiei, un subiect de preocupare pentru intreaga societate romaneasca. CEDO a apreciat declaratiile respective ca fiind politice si ca nu ar fi influentat in niciun fel aprecierea faptelor de catre judecatori. In schimb, Curtea a subliniat ca, atunci cand a informat presa de arestarea preventiva reclamantului, procurorul cazului a afirmat ca toate probele duceau la stabilirea cu certitudine a vinovatiei lui Fanel Pavalache a carui condamnare era inevitabila: „nimeni si nimic nu-l mai poate scapa de raspunderea penala” , afirmatie aflata in contradictie cu principiul conform caruia oricine este nevinovat pana la pronuntarea unei hotarari definitive.

Sabin Ripan

Box: Prevederile Constitutiei cu privire la libertatea individuala
ARTICOLUL 23
(1) Libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile.
(2) Perchezitionarea, retinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai in cazurile si cu procedura prevazute de lege.
(3) Retinerea nu poate depasi 24 de ore.
(4) Arestarea preventiva se dispune de judecator si numai in cursul procesului penal.
(5) In cursul urmaririi penale arestarea preventiva se poate dispune pentru cel mult 30 de zile si se poate prelungi cu cate cel mult 30 de zile, fara ca durata totala sa depaseasca un termen rezonabil, si nu mai mult de 180 de zile.
(6) In faza de judecata instanta este obligata, in conditiile legii, sa verifice periodic, si nu mai tarziu de 60 de zile, legalitatea si temeinicia arestarii preventive si sa dispuna, de indata, punerea in libertate a inculpatului, daca temeiurile care au determinat arestarea preventiva au incetat sau daca instanta constata ca nu exista temeiuri noi care sa justifice mentinerea privarii de libertate.
(7) Incheierile instantei privind masura arestarii preventive sunt supuse cailor de atac prevazute de lege.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here