Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins miercuri solicitarea procurorului general de a se stabili anumite limite pentru Inspecţia Judiciară, în cadrul controlului care vizează modul în care procurorii din toată ţara au implementat protocolul cu SRI.
Vicepreşedintele CSM, Codruţ Olaru, l-a susţinut pe Lazăr şi a cerut stabilirea unor limite pentru controlul pe care Inspecţia Judiciară îl face la nivelul Ministerului Public cu privire la protocolul încheiat în 2009 cu SRI şi situaţia mandatelor pe siguranţă naţională.
Inspectorii judiciari au liber să solicite orice fel de informaţii!
Cererea lui Lazăr, susţinută de Olaru, a fost respinsă, iar inspectorii judiciari au liber să solicite orice fel de informaţii, inclusiv numele celor procurorilor care au aplicat protocolul cu SRI şi numărul mandatelor de siguranţă naţională emise în baza protocolului.
„După suplimentarea ordinii de zi a acestei şedinţe, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât respingerea solicitării procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cuprinsă în adresa nr.13979/C/1160/03.07.2018. (8 voturi pentru Admitere; 9 voturi pentru Respingere)”, se arată în decizia CSM, potrivit Antena3.
Hotărârea a fost luată după ce Augustin Lazăr, procurorul general al României, a declarat că aceste nume nu ar trebui să fie publice, iar Inspecția Judiciară ar trebui să își rezume controlul la unul de fond mai degrabă formal, decât unul punctual, asta pentru că procurorii generali de la Curțile de apel din țară i-au cerut acest lucru.
Inspecţia Judiciară a anunţat în 30 mai că verifică modul în care a fost aplicat protocolul cu SRI
În 30 mai, Inspecţia Judiciară a anunţat că verifică modul în care a fost aplicat protocolul cu SRI la toate parchetele. Potrivit IJ, controlul are următoarele obiective generale: stabilirea, după caz, a modalităţii de primire, înregistrare şi aplicare a protocolului la nivelul parchetelor vizate de control; identificarea dosarelor constituite ca urmare a unor sesizări din oficiu, întocmite de procurori pe baza informaţiilor transmise, în temeiul protocolului, de Serviciul Român de Informaţi şi identificarea măsurilor dispuse de către procurorii cu funcţii de conducere şi execuţie de la parchetele vizate de control, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, privind aplicarea protocolului.
Inspecţia Judiciară spuneau că verificările se vor desfăşura în trei etape: etapa I – solicitarea de relaţii în conformitate cu obiectivele generale de la conducătorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi ai parchetelor de pe lângă curţile de apel, atât pentru unitatea proprie cât şi pentru unităţile din raza de competenţă; etapa a II-a – analizarea materialului documentar transmis în etapa I şi stabilirea măsurilor organizatorice pentru etapa următoare precum obiectivele specifice, componenţa echipei de control, structura raportului de control şi termenele şi etapa a III-a – efectuarea de verificări pe baza obiectivelor specifice şi finalizarea controlului.
