Cu armele în fața românilor nevinovați. Forțele armate ucrainene au luat cu asalt Mănăstirea Bănceni

Abuzurile psihice  la care sunt supuși credincioșii români de la Mănăstirea Bănceni din Bucovina de Nord continuă, sub atenta lupă a regimului condus de Volodimir Zelenski. Chiar dacă, pe hârtie, a existat un acord între România și Ucraina ca drepturile și libertățile românilor, care sunt minoritari, vor fi respectate cu sfințenie, lucrurile par a fi cu totul altfel. 

Text: De câteva zile, la Mănăstirea Bănceni au avut loc mai multe controale a forțelor înarmate ale ucrainenilor, controale care s-au repetat cu zecile de când a început războiul dintre Rusia și Ucraina. Dis de dimineață, pe 9 octombrie, militari cu armament greu au dat buzna la mănăstire, de parcă în acel locaș îngrijit de maici și călugări ar fi ascunși mari criminali de război. După prânz, militarii înarmați s-au retras, dar au lăsat în urmă numeroase semne de întrebare și teamă. 

Gazeta de Cluj a luat legătura cu reprezentanții Mănăstirii Bănceni pentru a afla exact ce s-a întâmplat. Potrivit părintelui duhovnic care se ocupă de relațiile cu presa, soldații ucraineni au blocat pur și simplu activitățile mănăstirii, chiar dacă, la început au spus că au venit în pace. Mai mult, în timp ce călugării vorbeau cu unii dintre soldați, ceilalți au intrat peste tot și au demarat controalele. 

(…) Au făcut controale și la schit și unde avem gospodăria mănăstirii, la hotel, la spital, peste tot. Au intrat cu controale fără să aibă acceptul nostru. Mănăstirea este privată, la fel ca și casa omului. Fără document de la judecător nu poți intra. Ei au spus că este lege marțială și au dreptul”, a spus reprezentantul Mănăstirii Bănceni. 

Controale cu arma în mână în fața oamenilor lui Dumnezeu 

Pentru cei care nu știu, Mănăstirea Bănceni a fost întemeiată în 1994 în Ţinutul Herţa, de către părintele Mihail Jar. Potrivit mitropolitului Longhin Jar, la mănăstire au venit reprezentanți ai Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) și militari. El a mai adăugat că are zece fii care luptă pe front, dintre care patru au fost răniți.

Totodată, potrivit părintelui de la Mănăstirea Bănceni, militarii care și-au făcut prezența sunt de părere că există persoane care ar trebui să fie pe front, dar se ascund la mănăstire. Mai mult, forțele armate ucrainene au verificat la sânge pașapoartele tuturor, menționând, de altfel, că au venit în pace și că sunt în căutarea de refugiați de război. 

„Ei asta cred, că noi ascundem oameni aici. Ei ne-au controlat pașapoartele, la toți. Pe urmă ne-au spus că sunt în căutarea de refugiați de război, dar au intrat și la mănăstirea de maici. Se poate așa ceva? Acolo avem copii cu handicap, care sunt bolnavi. Au intrat cu bocancii peste toți fără să întrebe pe nimeni. Din fericire, la orfelinat nu au intrat. În momentul de față, cu toți copiii, și aici îi punem și pe cei care au vrut să rămână în mănăstire avem 500 de copii, dintre care 185 sunt cu handicap ”, a mai spus reprezentantul mănăstirii. 

Poporul român, sprijin necondiționat pentru călugării și maicile de la Mănăstirea Bănceni 

La întrebarea dacă au mai existat controale, părintele a declarat pentru Gazeta de Cluj că acest control, din 9 octombrie 2023 este doar unul din multele controale care s-au făcut de la începutul războiului dintre Rusia și Ucraina. Mai mult, părintele a spus că cele mai multe controale s-au făcut la hotelul pe care mănăstirea îl are în administrare. 

„De multe ori au fost controale. La hotel sunt foarte dese. Ei spun că sunt în căutarea de refugiați, dar astea sunt numai vorbe pentru că ei caută să ne doboare. Ei încearcă să ne doboare emoțional. Din cauza lor am avut și o persoană care a făcut atac cerebral”, se arată în răspunsul dat de părinte. 

Mai mult, din păcate, Biserica Ortodoxă Română (BOR) nu a făcut nimic pentru Mănăstirea Bănceni, nu au trimis niciun ajutor. De asemenea, de la începutul războiului, semenii lor nu s-au interesat de soarta celor de la mănăstire. Părintele care a vorbit cu jurnaliștii noștri a mai precizat că de la începutul războiului, viața la mănăstire a început să fie din ce în ce mai grea, neexistând niciun sprijin, în afara celui venit din partea credincioșilor români. 

„Ne descurcăm foarte greu, dar avem creștini care stau și ne ajută. Din păcate Biserica Ortodoxă Română (BOR) nu ne-a ajutat cu nimic, doar poporul român. BOR a uitat de noi, e ca și cum nu am exista. De când a început războiul nu am auzit niciun cuvânt din partea lor. Doar poporul român, tot timpul, este alături de noi, sute de români care vin la liturghie la mănăstire. Când dăm binecuvântarea, vedem că mulți români sunt din toate colțurile României. Sunt mereu alături de noi”, a conchis părintele de la Mănăstirea Bănceni. 

Bănceni este un sat în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Horbova. Are 847 locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 140 metri, în partea de nord a raionului Herța. Reintrat în componența României în perioada 1941-1944, Ținutul Herța a fost reocupat de către URSS în anul 1944 și integrat în componența RSS Ucrainene. Cu toate că Tratatul de Pace de la Paris din 10 februarie 1947 a menționat ca „frontiera sovieto-română este fixată în conformitate cu acordul sovieto-român din 28 iunie 1940”, URSS-ul a refuzat să restituie României Ținutul Herța. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Bănceni era vorbitoare de română (93,39%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (5,55%).

Trebuie să amintim că în primele luni de la începutul războiului ruso-ucrainean, Mănăstirea din Bănceni a găzduit peste 5.000 de refugiați din Harkov, Kiev și Sumy. Oamenii care au fugit din calea gloanțelor au fost cazați în Casa pelerinului, în clinica mdicală a mănăstirii în cinstea Sfântului Luca al Crimeei, transformată în bloc rezidențial. Aici au fost cazați cei mai mici dintre refugiați, unii dintre ei având vârsta de doar două luni. Mai mult, călugării români au găzduit și femei însărcinate care au dat naștere aici.