Cu ce se laudă parlamentarii

Vă prezentăm în continuare regretele parlamentarilor clujeni pentru mandatul aflat pe ultima sută de metri, dar şi realizările cu care se mândresc pentru cei patru ani în Parlament. Surprinzător, toţi sunt cei mai buni sau printre primii.

„Cei mai mulţi bani pentru Cluj”

Deputatul Petru Călian a intrat în Parlament pe listele PRM în anul 2004, dar a părăsit partidul în 2006, când a ales să se alăture Partidului Conservator împreună cu alţi colegi din PRM. În 2007 Călian a părăsit PC şi a intrat în PD-L. Acum a candidat pe listele acestui partid pentru un nou mandat. Despre activitatea din Parlament în ultimul mandat, Călian se mândreşte cu 13 legi şi bani atraşi către Cluj. „Sunt parlamentarul care a adus cei mai mulţi bani în Cluj. Am cele mai multe legi scoase, 13.  Cea mai mare realizare a mea este aceea că am reuşit să finanţez ridicarea unei biserici de la fundaţie până la acoperiş prin banii pe care am reuşit să îi atrag către Cluj”, a susţinut Călian. Deputatul are însă şi un regret, acela că nu a avut „în spate un partid aşa de puternic cum este PD-L”. Graţiela Iordache şi-a început mandatul de deputat pe listele PUR, la doar un an după intrarea în parlament alegând să treacă la PC. Ulterior, din 2006 a ales PD-L. Iordache se mândreşte cu legea privind eliminarea taxei de primă înmatriculare şi cu legea ce priveşte Intreprinderile Mici şi Mijlocii (IMM), dar are şi un regret: „că nu am putut face mai mult!”

Buda nu îşi dă 10

Preşedinte al PD-L Cluj, Daniel Buda a activat în mandatul de deputat sub sigla PD, iar apoi, după fuziunea cu PLD, în PD-L. Buda nu îşi dă nota zece pentru activitatea în Camera Deputaţilor, dar spune că are conştiinţa împăcată că a „făcut tot ce i-a stat în putinţă să reprezint interesele clujenilor”. „ Mi-aş fi dorit să promovez foarte multe proiecte dar din cauza intereselor unor persoane nu am reuşit”, spune deputatul.  Cea mai mare realizare a lui în mandatul 2004-2008, sunt „cele şapte proiecte de legi iniţiate care au devenit legi. Îmi confirmă faptul că am fost aproape de interesele cetăţenilor. Să ai şapte legi promovate nu este un lucru foarte uşor. Ştiu asta doar cei care activează în Parlament sau care au avut de-a face cu aşa ceva”, a declarat deputatul PDL.

Puşcă ar fi vrut în opoziţie

Deputatul Mircea Puşcă este din 2004 deputat PNL. Acesta a refuzat să se autoevalueze şi ne-a recomandat evaluările făcute de instituţiile specializate. Institutul pentru Politici Publice a fost exemplul dat de deputat. „De regulă evit să mă autoevaluez dar există instituţii publice care se ocupă de acest lucru. Institutul pentru politici publice a evaluat activitatea parlamentarilor pe două criterii şi sunt pe locul cinci la ambele. Atât la prezenţa la lucrările Parlamentului, cât şi pentru performanţă. 14 din cele 50 de proiecte de legi iniţiate de mine au devenit legi şi alte patru sunt în curs de promulgare”, spune deputatul. Puşcaş nu ne-a spus însă şi despre evaluarea făcută de Institutul European pentru Democraţie Participativă, Qvorum, în care a primit calificativul „slab” pentru stimularea democraţiei participative. Puşcă regretă că nu a ştiut cum să uziteze de mijloacele de control ale Parlamentului. „Mi-aş fi dorit să fac interpelări la miniştri şi nu am reuşit să critic public. Am preferat întotdeaua să rezolv asta în cadrul partidului. Mi-ar fi plăcut să am parte de câteva luni în opoziţie să pun degetul pe rănile care dor cel mai tare”, ne-a declarat deputatul.

„Primul pe Cluj”

Horea Uioreanu este din 2004 deputat al PNL. Acesta spune că ar fi vrut să facă mai multe în Parlament, dar se mândreşte cu iniţiativele legislative devenite legi. „La număr de legi sunt primul pe Cluj, la iniţiative legislative la fel. Mai las şi pentru mandatul viitor. Cea mai mare realizare cred eu este faptul că am reuşit să trecem prin Parlament legea votului uninominal după care s-a desfăşurat şi scrutinul de duminică”, spune Uioreanu. Acesta regretă că nu a reuşit  „trecerea legii privind votul uninominal pentru consiliile locale”.

„Printre primii”

Mate Andras Levente a activat în Camera Deputaţilor sub sigla UDMR. Deputatul spune că a fost în acest mandat printre primii parlamentari şi că a avut foarte multe iniţiative legisativ care au devenit legi. Ca realizări, Mate dă exemplu „Legea cabinetelor medicale. O altă realizare este aceea că am avut cabinete parlamentare în fiecare oraş din judeţ.”. „Regret că  nu am reuşit finalizarea legii privind contractul prenupţial”, spune Mate.  
Colegul său de partid, senatorul Ekstein Kovacs Peter regretă o lege apărută ca urmare a unei colaborări cu Gheorghe Funar. Da! Chiar dacă pare incredibil cei doi au iniţiat împreună legea privind interzicerea cianurilor în minerit. „Regret că legea pe care am iniţiat-o împreună cu Gheorghe Funar, privind interzicerea cianurilor în minerit, nu a fost adoptată. A fost ţinută în sertarele peneliştilor şi pedeliştilor, spune Ekstein.  „Am însă satisfacţia unor modificări în legislaţia penală şi anticorupţie. La fel şi legea CAS-ului”, ne-a declarat deputatul.

Audienţe în campanie

Mircea Giurgiu a intrat în 2004 în Camera Deputaţilor de pe listele PRM. Ulterior a ales să activeze independent. Până acum, când a candidat pentru alegerile parlamentare sub sigla PD-L. Ca parlamentar a rămas însă independent. Giurgiu se mândreşte cu o colaborare foarte bună cu cetăţenii. „Încă din prima zi în Parlament am avut activitate permanentă la biroul de la Cluj. Am fost alături de cei care mi-au trecut pragul. Chiar şi în campania electorală am avut program de audienţe. De la cei care au venit în audienţe au pornit toate iniţiativele legislative, 216 la număr, dintre care 13 sunt deja în monitorul oficial”, spune deputatul. Cea mai mare realizare a lui Giurgiu este legea privind alimentaţia sănătoasă în unităţile de învăţământ preuniversitare. „Voi continua să promovez această lege şi dacă nu voi câştiga un nou mandat de deputat”, spune el. Ca regret, „că nu am reuşit să legalizez transmiterea meciurilor de fotbal pe toate reţelele de cablu. La fel şi legea privind transformarea cazarmelor militare dezafectate în cămine studenţeşti sau transformarea tichetelor de călătorie pentru pensionari în bani. Sunt multe iniţiative legislative pe care regret că nu am avut timp să le transform în legi”, spune Giurgiu.

„O voce distinctă”

Vasile Puşcaş candidat în 2004 pe listele PSD. A devenit apoi parlamentar european pentru scurtă vreme. Puşcaş spune că este „o voce distinctă din Ardeal, din Cluj, care a spus că nu există o cale reală decât cea a dezvoltării întregii Românii şi nu a dezvoltării clientelare”. Deputatul regretă că nu a putut duce la bun sfârşit toate iniţiativele. „Am venit cu proiecte legislative şi cu intervenţii în Parlament pentru dezvoltarea ţării, pentru dezvoltarea unui stat de drept. Nu am reuşit să duc totul la capăt deoarece s-a legiferat de executiv prin Ordonanţe de Urgenţă. S-a legiferat aberant, fanariot şi împotriva cetăţeanului. Cetăţenii vor fi cei care vor plăti”, ne-a declarat deputatul.  

Regretele Noricăi

Norica Nicolai a intrat în Senat din partea PNL. „Am reuşit să dau contur reformei în materie de politici de securitate prin legile securităţii”, spune senatorul. Ce regretă Nicolai pentru acest amndat: „că nu am reuşit să termin ceea ce aş fi putut, că nu am reuşit să dau contur unui Cod Penal şi unui Cod de Procedură Penală”.

Funar, „cel mai bun de la Cuza încoace”

Gheorghe Funar, senator din partea PRM şi trecut autoevaluarea în oferta electorală. Foarte multe cifre legate de activitatea în Parlament. Reproducem în continuare declaraţia exactă a senatorului pentru a nu da greş în asocierea acestor cifre cu activităţile desfăşurate :  „Am avut cea mai bună activitate în Parlament de la Alexandru Ioan Cuza încoace. Am avut 328 de propuneri legislative, 301 întrebări şi interpelări, 34 de declaraţii politice, 34.363 de luări de cuvânt în plen şi 1.996 de amendamente la 314 legi”. Senatorul PRM  regretă „că partidele care au avut mai mulţi senatori şi deputaţi nu au reuşit să îi determine pe aceştia să participe la lucrările Parlamentului, astfel că s-a înregistrat un absenteism masiv. Dacă unii dintre ei au venit la lucrări au dormit sau au citit presa. Culmea este că partidele din care provin îi susţin să doarmă din nou în Parlament”.  

Vasile Dâncu: „Parlamentul nu contează”

Candidat în 2004 pe listele PSD pentru Senat, Vasile Dâncu a fost atât observator în Parlamentul European cât şi europarlamentar. „Am fost parlamentar în România între alte două mandate. Unul de observator în Parlamentul european, de un an, şi un alt an, europarlamentar”. O realizare a senatorului este „nominalizarea de către Partidul Socialiştilor Europeni, încă din primele şase luni ca parlamentar european, pentru a fi coraportor la un proiect foarte important”. „În Parlamentul României am iniţiat o lege a românilor de pretutindeni. Am impus-o, ne-am bătut pentru ea şi a fost adoptată. Dar ulterior a fost ciuntită printr-o ordonanţă. A mai fost apoi bătălia pe care am dus-o pentru Fundaţia Gojdu, pentru ca bunurile fundaţiei să revină celor în drept”, spune Dâncu. Marele regret al parlamentarului este acela că Parlamentul nu are valoarea pe care ar trebui să o aibă. „O înfrângere importantă e faptul că Parlamentul în România, nu contează. Spui multe în Parlament, eşti aplaudat şi felicitat pe coridoare, dar în final nimic nu este luat în seamă. Am făcut propuneri de modernizare a Parlamentului după modelul Parlamentului European. S-au încercat câteva modificări, dar până la urmă Senatul a rămas la fel. Parlamentul nu are forţă. Este şi motivul pentru care nu am mai vrut să candidez anul acesta”, ne-a declarat senatorul PSD.
Deputatul PSD Vasile Soporan şi deputatul UDMR Kanya Hamar Sandor nu au putut fi contactaţi până la închiderea ediţiei.

Simona Curcian