Buha Ioan, unul dintre avocaţii Baroului Constituţional înfiinţat de Pompiliu Bota, arată că pentru acuzaţiile pentru care este judecat în acest moment de către Judecătoria Cluj, în 2011, acelaşi procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a propus neînceperea urmăririi penale. Problema barourilor alternative a ajuns zilele acestea pe prima pagină a ziarelor din Olanda, care titrează „România coruptă nu are ce căuta în Schengen!”, referindu-se la modul în care este tratată această problemă de către autorităţi.
În 2011, Baroul Cluj a depus la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca o plângere împotriva lui Buha Ioan, cerând tragerea la răspundere a acestuia pentru practicarea fără drept a profesiei de avocat. Buha Ioan este unul dintre avocaţii Baroului Constituţional, înfiinţat de Pompiliu Bota în 2002, dar care nu este recunoscut de către toate instanţele clujene. Buha Ioan arată, pentru Gazeta de Cluj, că pentru acuzaţiile pentru care este judecat în acest moment de către Judecătoria Cluj, în 2011, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a propus neînceperea urmăririi penale. Conform rezoluţiei remise de către procurorul Cristina Ancuţa Mărincean, ”în cea ce priveşte infracţiunea de exercitare fără drept a profesiei, nu sunt întrunite elementele constitutive ale acesteia sub aspectul laturii subiective.”
În continuare se arată că Buha a dobândit calitatea de avocat în cadrul Baroului Constituţional la o dată la care problema legalităţii acestui barou încă nu fusese tranşată, de unde rezultă buna credinţă a avocatului când şi-a exercitat atribuţiile. De asemenea, consideră că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor de fals, nici din punct de vedere subiectiv, nici obiectiv. În sfârşit, raportat la infracţiunea de înşelăciune, aceasta este respinsă de către procuror atât sub aspectul laturii obiective, deoarece Buha nu a produs niciun prejudiciu nici uneia dintre părţi şi nici Baroului Cluj, cât şi sub aspect subiectiv, întrucât nu se poate dovedi intenţia avocatului de a induce în eroare vreo persoană din cele implicate în cauză. Ca urmare, este propusă neînceperea urmăririi penale a avocatului Ioan Buha.
În 2013, da
Acelaşi procuror, pentru acelaşi gen de infracţiuni, dispune, în 2013, ”punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului”, după cum reiese din rechizitoriul de trimitere în judecată.
În urma rechizitoriului întocmit de către procurorii de pe lângă Judecătoria Cluj, Buha Ioan a fost trimis în judecată fiind învinuit de săvârşirea infracţiunii de exercitare fără drept a unei profesii, dar şi de folosirea instrumentelor oficiale false.
Baroul Cluj s-a constituit ca parte civilă în proces, solicitând daune materiale de 4.530 de lei, care ar reprezenta prejudiciul cauzat de neplata taxelor şi contribuţiilor către bugetul baroului pe perioada cât a exercitat profesia de avocat fără a fi membru al Baroului, şi pentru faptul că a exercitat cu rea credinţă profesiunea de avocat, încasând onorarii la care nu avea dreptul, precum şi 100.000 de lei daune morale pentru prejudiciul de imagine produs.
Baroul Bota în presa olandeză
Problema reglementării statutului şi a hărţuirii avocaţilor din Baroul Constituţional a ajuns zilele acestea în Olanda. Un titlu foarte dur la adresa României a apărut recent în publicaţia Z24, care titra pe 20 noiembrie: ”România coruptă nu are ce căuta în Schengen!”. Articolul avea ca punct de plecare greva foamei în care intraseră, în urma câteva zile, o serie de avocaţi ai Baroului Bota, în semn de protest faţă de discriminarea la care sunt supuşi în anumite instanţe din România, ceea ce îi împiedică să îşi exercite profesia. Autorităţile care ar putea tranşa, în orice fel, situaţia acestui Barou, care nici nu este declarat în afara legii, dar ai cărui avocaţi nu sunt recunoscuţi de toate instanţele, nu vor să se implice în rezolvarea situaţiei, astfel încât, de zece ani de zile, între barourile tradiţionale şi cele înfiinţate de Pompiliu Bota, se duce un război fără sfârşit, ei acuzându-se reciproc de funcţionare în afara legii, existând mii de plângeri penale formulate de ambele părţi. Barourile Bota numără în prezent circa 5.000 de avocaţi care practică avocatura atât în România, cât şi în alte state ale Europei.
Miza războiului dintre barouri
Bota a explicat jurnaliştilor olandezi punctul său de vedere, conform căruia avocaţii din barourile tradiţionale au legături apropiate, de multe ori legături de familie, cu poliţia şi cu justiţia. Membri ai barourilor tradiţionale trebuie să fie cumpăraţi cu sume mari de bani şi apoi li se atribuie aproape toate cauzele pro-bono, cu taxele de stat aferente. Totodată, judecătorii decid, de cele mai multe ori, că avocaţii din Baroul Bota, nu-şi pot exercita profesia, deşi sunt în posesia documentelor necesare. Aceste practici iau proporţii grave, avocaţii şi familiile lor simţindu-se uneori literalmente ameninţaţi. Pentru a atrage atenţia în plan internaţional asupra problemei, un avocat din Bucureşti a intrat în greva foamei la sfârşitul lunii octombrie.
Crina Crainic
