În fiecare vineri, la miezul nopții, dintr-o curte din satul Moșuni, județul Mureș, se aud urlete, lătrături și grohăituri. Par de câine sau de lup, dar cei care le scot sunt oameni. Femei și bărbați se zvârcolesc, urlă și se schimonosesc într-un garaj transformat în biserică în care se înghesuie săptămânal cam două sute de persoane la slujba de dezlegare a preotului caterisit Cristian Pomohaci. Ca să scoată dracii din oameni, fostul om al Bisericii le face semnul crucii, îi stropește cu agheasmă și le răcnește versete din Biblie, scrie vice.ro.
„Ieși, ieși, ieși!”, le strigă cântărețul de muzică populară, și presupușii demoni ies.
Până la excluderea sa din Biserica Ortodoxă Română, din toamna lui 2017, Cristian Pomohaci ținea slujbele nocturne în biserica satului, unde a slujit din 1999. Dar, în acea vară, au apărut în spațiul public o înregistrare audio în care încerca să convingă un minor să facă sex cu el și o mărturie a unui tânăr care îl acuza că l-a abuzat sexual în copilărie.
Procurorii au deschis un dosar penal pe numele lui, pentru abuz sexual și racolare de minori în scopuri sexuale. Între timp, cazul a fost închis, pentru că faptele s-au prescris, adică a trecut prea mult timp de la presupusa comitere a lor. Astfel, dosarul nu a ajuns în instanță și nu s-a luat o decizie finală asupra veridicității faptelor.
În plin scandal, Mitropolia Ardealului l-a caterisit, pentru că „sarcina preoției, cu toate exigențele ei morale, dogmatice și canonice, este prea greu de purtat pentru Cristian Pomohaci”. Așa că preotul izgonit și-a improvizat propria biserică în garajul vilei sale cu un etaj, din Moșuni.
În fiecare vineri, lumea începe să vină aici cu multe ore înainte de miezul nopții. Când ajungem noi, e abia trecut de amiază și bătrâne cu baticuri pe cap și-au ocupat deja locurile pe scaunele din cortul improvizat în curtea casei celui căruia îi spun „părintele Pomohaci”. Sunt venite de departe, se plâng de călătoria grea cu trenul de la Tulcea, Suceava, Brașov.
Sunt primele sosite „la canon”, programate cu multe luni înainte. Canonul e o foaie A4 tipărită cu sarcini: să țină post negru nouă marți la rând, să citească șapte psalmi de câte trei ori pe zi la ora șapte seara fix, să facă mătănii de șapte ori pe zi. Canonul se adaptează în funcție de gravitatea cazului fiecărui credincios. Un fel de „to do list” pentru izbăvirea păcatelor și rezolvarea problemelor.
În garajul cu pereții văruiți în alb și tapetați cu icoane, o femeie în port de călugăriță stă în genunchi, cu mâinile împreunate și fruntea lipită de o cruce masivă cu Iisus răstignit. Recită tânguit psalmi, vocea îi urcă și-i coboară. Dintr-o cămăruță de lângă vilă, prin ușa întredeschisă se vede din când în când silueta în sutană a fostului preot. Acolo își primește enoriașii la canon.
Intră pe rând bătrâne închinându-se, tinere fete de mână cu mamele lor, părinți care împing cărucioare cu bebeluși. Unii au venit cu microbuzul sau cu trenul, alții coboară din mașini Volvo și Mercedes clasa A. Ieri, cel pe care îl consideră duhovnic a împlinit 51 de ani, și îi aduc daruri, flori, borcane cu dulceață.
NUMELE SATULUI LUI CRISTIAN POMOHACI E DUBLAT DE UN VERSET DIN BIBLIE
Fiecare dintre ei are o boală, o problemă de familie sau de cuplu pentru care caută rezolvare. Și sunt de neclintit în credința lor că o vor găsi doar aici, la preotul răspopit. Nu i-a convins înregistrarea în care liderul lor spiritual îi cere unui minor să-i arate „ciocanul” și-i spune „facem sex, te plătesc pentru sex”. Și nici mărturia altuia că-l chema noaptea în camera lui, pe când avea doar 12 ani, și-l forța să întrețină relații sexuale cu el.
Când ies de la canon, credincioșii sunt preluați de o femeie subțire, la vreo 60 de ani, toată în negru. Nimeni nu trece de cea căreia îi spun maica Maria. Atentă la fiecare adept pe rând și la toți deodată, are o vorbă bună pentru cei care nu-i ies din cuvânt sau îi pune la punct pe cei care se apropie prea mult de ușa părintelui. Pentru el este contabilă, purtător de cuvânt și mână dreaptă. Triază oamenii, îi programează la canon și, cel mai important, colectează banii.
Mântuirea nu vine pe gratis. Prin mâinile ei îmbătrânite trec mii de lei, învelite în acatiste și puse deoparte pentru părintele. Adepții vechi o știu de mult pe cea făcută maică de Pomohaci de pe vremea când încă nu renunțase la numele ei adevărat, Rodica, și nici la soț și cei doi copii. Pe atunci venea doar vineri la Moșuni, nu divorțase și încă lucra ca funcționar bancar în Târgu Mureș.
ÎN FIECARE VINERI SEARĂ, ÎN FAȚA CASEI LUI CRISTIAN POMOHACI ÎNCEP SĂ CURGĂ ZECI DE MAȘINI
Tatăl unui bebeluș numără o mie de lei și îi dă maicii Maria, în timp ce mama își dă jos fusta trasă peste blugii în care a venit îmbrăcată. A primit-o aici, nicio femeie nu intră fără batic sau în pantaloni la părintele. E urâțenie dacă bărbatul poartă haine femeiești și femeia haine bărbătești, spune el deseori. Și cei fideli nu-i ies din cuvânt.
Timp de câteva luni după izbucnirea scandalului din vara lui 2017, preotul proaspăt caterisit și hulit de televiziuni nu a avut cui să țină slujba de dezlegare.
„Apoi au început să vină iar. Face ce a făcut și înainte, doar că nu în biserică, ci la el acasă. Mulți se lasă mințiți. Se folosește de oameni căzuți, amărâți, iar asta e dezgustător. Umblă îmbrăcat în preot. Cam o sută, 150 de mașini vin în fiecare vineri noapte la el”, mi-a spus primarul Toth Sandor din Miercurea Nirajului, orașul de care aparține Moșuni.
„Bine ați venit, domnule director.” „Bine ați venit, doamnă președinte de tribunal.” „Bine ați venit, domnule profesor universitar, cu scumpa dumneavoastră soție care conduce un lanț de farmacii în Galați.” „Bine ați venit, domnule cardiolog din Tulcea, cu soția dumneavoastră notar.” „Bine ați venit, domnule director la Finanțe Publice.” Așa povestesc foști adepți că își începea părintele slujbele, înainte ca mulți să se dezică de el, din cauza scandalului.
Se lasă seara în Moșuni și în fața casei sale nu sunt încă o sută de mașini, dar la ușa camerei unde dă canoane e deja coadă. Porci, gâște, găini, vaci și oi se aud din spatele casei. Spre gardul care desparte curtea de biserica satului, un coteț e lăsat în paragină, parcă pentru a sugera că părintele nu-i așa de bogat cum se zice. Dar datele obținute de VICE de la Registrul Agricol și de la Cadastru spun altceva. Fostul preot e un adevărat latifundiar, cu aproape o sută de hectare de teren agricol în proprietate – din 650 cât are tot satul – și cu încă 15 luate în arendă. Deține 40 de imobile, dintre care 25 de apartamente, inclusiv în Cluj, Bistrița, Sibiu. Are patru mașini – două Dacia Duster, un Audi Q5 și un Mercedes Benz, trecute pe numele fiului său adoptat, Marius.
Pomohaci a divorțat în 2004 de cântăreața de muzică populară Ileana Matus și nu și-a mai luat nevastă. În unele emisiuni se laudă cu înfierea mai multor copii, dar e neclar câți anume și dacă le-a dat numele său. Protecția Copilului din județul Mureș a refuzat să răspundă solicitării VICE, pentru că sunt informații confidențiale.
COPERTA UNEI CĂRȚI RECENTE DESPRE PRESUPUSELE MINUNI ALE FOSTULUI PREOT
Promovat la emisiuni TV de muzică populară și în cărți scrise de apropiați despre presupuse minuni, cu titluri precum Între CER şi PĂMÂNT… un OM, preotul caterisit încearcă acum să-și spele imaginea. Susține săptămânal concerte la zile de oraș și județ și la petreceri câmpenești. Unele sunt plătite din bani publici.
„Pomohaci Cristian – Dorin a colaborat cu Ansamblul Folcloric Busuiocul, instituție în subordinea Consiliului Județean Bacău, în baza unui contract privind drepturile de autor”, au transmis într-un e-mail oficiali ai instituției.
Onorariul lui este, în medie, o mie de euro, potrivit răspunsurilor primite de VICE de la consilii județene.
„Cristian Pomohaci, solist vocal, a prestat în cadrul evenimentului Zilele Maramureșului, ediția a V-a 2019, iar remunerația cuvenită a fost de 6 000 de lei brut”, au transmis, de exemplu, oficiali ai Consiliului Județean Maramureș.
„Tot omul greșește”, îi scriu fanii pe pagina de Facebook la live-urile de la concerte unde mame își împing copiii pe scenă să-l cunoască. Îi ia în brațe, pe unii îi sărută pe gură și face glume pe seama acuzațiilor care i se aduc.
DUH-urile de pe șoselele țării
Cu imaginea în plin proces de reabilitare, nu-și permite să riște. În curtea sa din Moșuni, bărbați solizi se plimbă printre vizitatori și-s atenți la orice mișcare suspectă. După scandal, echipele televiziunilor au stat zile în șir la poarta moșiei și i-au tulburat slujbele și liniștea.
Cei care încă se încred în părintele Pomohaci sunt adepți vechi, vin aici de 10-15 ani și resping orice dovadă sau mărturie care contravine convingerii lor profunde că Pomohaci e aproape un sfânt. Curtea e traversată de femei de-ale casei, în fuste lungi, cu părul acoperit de nelipsita basma. Cară găleți cu apă, curăță de pene găini cu gâtul tăiat, gătesc în bucătăria de vară. Ele îi țin gospodăria lui Cristian Pomohaci. Sunt de toate vârstele, unele și-au lăsat soții, părinții sau copiii pentru a-și dedica viața fostului preot.
Cei care caută o casă unde să înnopteze câteva ore după ce slujba de noapte se va termina sunt trimiși de maica Maria la săteni prieteni cu părintele. Satul cu 270 de locuitori e împărțit în „oamenii lui Pomohaci” și restul.
POZA LUI POMOHACI, PRINTRE PAHARE ȘI BIBELOURI, ÎN VITRINA UNEI LOCALNICE DIN MOȘUNI
Pe noi ne primește în gazdă, într-o cameră neîncălzită și cu WC în spatele curții, o prietenă veche a fostului preot. Dovadă devotamentului ei stau tablourile cu Pomohaci în sutană de pe pereți și poveștile pe care ține să le spună despre minunile lui. Ca atunci când capul „i s-a umflat ca o banană”, pentru că o blestemase cineva și medicii nu i-au găsit leac:
„Părintele a trimis vorbă să mă duc la el. Ploua și ținea o umbrelă cu o mână și cu cealaltă mi-o pus mâna chiar unde mă durea. «Ooo, părinte», m-am plâns eu. «Lasă, să te doară, că te-ai șters la fund cu vorbele mele!», mi-a zis. Că eu mergeam la biserică, dar nu la slujba de dezlegare. «Să nu te duci la operație, sub niciun chip, auzi?», mi-a zis. Am fost la slujbă o vineri, apoi încă una, și mi-o trecut!”.
Oamenii vin la Moșuni cu de toate, spune ea. Cum a fost băiatul de la București care simțea că „ceva îl strângea la stomac”. Dar la slujba de dezlegare de blesteme, vrăji și farmece, „s-o arătat demonul din el”:
„O făcut ca tăte alea. O zis părintele să-l țin la mine două săptămâni, să-l aibă aproape. Se dezbrăca iarna în maiou și stătea într-un picior, în frig. Am vrut să-i dau o geacă și mi-a zis că nu, că-l omoară demonul dacă se îmbracă”.
Tânărul nu e bine acum, a ajuns „la nebuni”. Dar nu pentru că n-ar fi avut efect canonul și slujba, ci pentru că mama lui nu credea în Pomohaci și l-a luat de la Moșuni.
CASA LUI POMOHACI ȘI CORTUL DIN FAȚA GARAJULUI, UNDE ÎȘI ȚINE SLUJBELE ACUM.
Și viața unei doctorițe bolnave de cancer, „toată numai piele și os”, a fost salvată de preotul cu har, deși nimeni nu credea: „A venit multe vineri la părintele la slujbă. Să vedeți ce bine e acum, are o sută de kile!”.
În ciuda minunilor, de preotul cu har s-au îndepărtat mulți. Unii cu mult înainte de scandalul din 2017.
„La început m-o atras, am avut o părere bună despre el. Făcea exorcizările alea și era impresionant. Am fost mai mulți ani. Cele mai puternice rugăciuni sunt noaptea, pentru că se deschid cerurile. Dar mi-am dat seama că nu pentru ce făcea el. Nu ai nevoie de măgăriile alea, exorcizările, urletele, țipetele, care-ți dau fiori. Mereu intrau aceleași persoane în transă. Lumea ar trebui să deschidă ochii”, spune o femeie care s-a dezis de Pomohaci încă de când era preot.
ÎNAINTE DE SLUJBĂ, OAMENII ÎI DUC FOSTULUI PREOT PUNGI CU ALIMENTE ȘI CADOURI
Alții n-au putut trece peste suspiciunea că a abuzat copii de 12 ani.
„Am crezut cu tot sufletul. Am mers pentru rugăciune. Atâta timp cât nu am știut, am mers, dar după scandal, nu”, spune o fostă adeptă.
„Oamenii se duc purtați de un necaz, de o nevoie. Sunt disperați. Și el are tactică, spune să ne rugăm și va veni fericirea. Dacă nu vine trei-patru ani, înseamnă că nu te-ai rugat bine”, spune o femeie care a încetat să meargă la Moșuni din cauza canoanelor prea scumpe.
Cei care nu se încred în părintele greșesc, spune gazda noastră. Și ar trebui să se teamă:
„Într-o zi, treceam cu părintele pe lângă casa unuia care l-o vorbit de rău la televizor și mi-o zis: «Dacă m-aș pune acum în genunchi și mi-aș împreuna mâinile, ăsta n-ar mai fi!». Adică ar muri pe loc! «Dar eu nu așa fac. Dar o să vezi ce-o să pățească. Poate nu acum, dar peste o lună, un an, doi.» Și, ce să vezi, omul o ajuns rău, o sărit cu cuțitu’ la copiii lui, l-au internat și la nebuni!”.
În poveștile femeii, mai toți cei care nu cred sau se dezic de fostul preot ajung, inevitabil, „la nebuni”.
Tot aici e cazat și un bărbat din Ploiești care spune că nimic nu va mai fi la fel pentru noi după vizita la Moșuni: „Vede prin tine și ce vei face. Viața voastră o să se schimbe. Trebuie doar să credeți.”.
Vorba lui e prorocire, spune bărbatul, care ia ad litteram cuvântul Domnului și, mai ales, pe cel al lui Pomohaci. Crede că femeile ar trebui să poarte mereu fuste, batic, și că nici bărbații nu au voie să-și arate goliciunea. Așa că el nu poartă niciodată mânecă scurtă.
„Cine crede, se izbăvește”, spune el, citându-și liderul spiritual.
ÎN GARAJUL LUI POMOHACI, RUGĂCIUNEA SE FACE PRIN ROTAȚIE, FEMEILE CARE RECITĂ PSALMI SE SCHIMBĂ DIN ORĂ ÎN ORĂ
Vine la Moșuni de zece ani, în fiecare vineri: „Mi s-a făcut scârbă când mă uitam la televizor când era scandalul. Adică să văd cum lucrează Dumnezeu în viața mea de când vin aici, de zece ani, și să cred porcăriile alea?”.
Cuvântul lui Pomohaci îi ghidează viața, la el caută iertarea păcatelor. Și el, și alte câteva sute de oameni din toate colțurile țării.
Cu fiecare oră care aduce mai aproape slujba din miez de noapte, crește coada din fața camerei în care adepții își cumpără salvarea. Copiii zburdă de lângă mamele lor, iau foi albe de pe masa maicii Maria și scriu acatiste. Știu rânduiala locului, nu e prima dată când sunt aduși aici, la preotul izgonit de Biserică, suspectat că ar fi abuzat sexual minori.
NUMERELE PREFERATE DE ADEPȚII LUI POMOHACI
Poarta casei e flancată acum de două mașini, de Mureș și de Sibiu, ambele cu terminația DUH. E trecut de zece seara și pe străzile satului ascuns după dealuri curg mașini cu numere de Brașov, Sălaj, Tulcea, Cluj, Bistrița, Harghita, Argeș, Vâlcea, Vaslui, București. Se recunosc între ei, își zâmbesc, se îmbrățișează. Vin aici de mulți ani, în fiecare vineri, și au legat prietenii. Cel puțin 15 mașini din județe diferite au terminația DUH, 33SUS sau 31SUS. Spun că așa le-a cerut părintele Pomohaci, ca să se recunoască între ei pe șoselele țării ca adepți ai aceluiași lider spiritual și să se simtă uniți întru același crez.
Mamele își coboară copiii somnoroși din mașină, le netezesc hainele șifonate, le leagă fetițelor basmale pe cap și intră în biserica improvizată. Femeile care țin gospodăria lui Pomohaci îi țin acum și slujba. Stau în față, recită psalmi și dau isonul cântărilor:
„Leagă-ne, Doamne, pe toţi împreună/ Cu lanţuri ce nu pot fi rupte;
Leagă-ne, Doamne, pe toţi împreună/ O, leagă-ne prin dragoste”.
Garajul e mic, adepții lui Pomohaci sunt acum vreo două sute, mulțimea se revarsă în cortul de afară. Toți vor să vadă și să audă slujba și se înghesuie spre altar. Corpurile sunt lipite unul de altul, nu e loc nici să te închini.
FRAGMENT DIN HOTĂRÂREA MITROPOLIEI ARDEALULUI DE CATERISIRE A LUI CRISTIAN POMOHACI
E aproape miezul nopții și scâncete de copii se aud printre cântări. Dar mamele sunt prea ocupate să afle izbăvirea și-i șușuie dojenitor. Vocea mulțimii urcă și le acoperă plânsetele. Copiii adorm epuizați pe brațele adulților sprijiniți de pereți.
„Doamne, Doamne, te rog, Doamne,
Cercetează-mi astăzi inima
Doamne, Doamne, te rog, Doamne
Lucrează și la căsuța mea”, dau isonul femeile.
Deodată, se aud urlete ca de vârcolaci din primele rânduri. Nicio urmă de mirare sau teamă pe fețele credincioșilor. Nu e prima dată când asistă la asta, demonii au program fix, apar în oameni în fiecare vineri noaptea.
„Poporaşul meu, poporaşul meu, trezeşte-te/ Trezeşte-te, nu dormi/ Iată, iată, vine Mirele”, anunță mulțimea și, ca la un semn, capete se întorc nerăbdătoare spre intrare. Dar Pomohaci tot nu vine.
„Lasă-l să te atingă și vei fi eliberat”
Când obosesc, după zeci de minute de stat în picioare, în frig, oamenii înghesuiți se lasă cu încredere pe vecinul din spate. Spațiul intim se reduce la câțiva centimetri. Câte un trup alunecă brusc în genunchi, cu mâinile împreunate a rugă și ochii închiși. Mâini așază baticuri mai bine pe cap, lacrimi curg pe obrajii unora.
„Lasă-l să te atingă, lasă-l să te atingă, și vei fi eliberat”, cântă acum maicile, versuri parcă dedicate lui Pomohaci, dar el tot nu apare, deși miezul nopții a trecut de mai bine de jumătate de oră.
Vocile care răsună din garajul care miroase-a tămâie par una singură. Adepții își zâmbesc, își lasă capetele pe umerii celor din față. Nu par să aibă nevoie de cel pe care-l așteaptă pentru mântuire. Dar ei nu știu asta și întorc îngrijorați capetele spre intrare și-l caută cu priviri speriate. Au venit de la sute de kilometri și gândul că ar putea să nu-l vadă în noaptea asta îi neliniștește.
„Oare mai vine?”, sparg șoaptele liniștea dintre cântări.
E unu fix și un culoar desparte brusc mulțimea. Preotul caterisit intră îmbrăcat în haine preoțești. E parcă mai scund decât pare în sutele de poze și filmări cu el însuși pe care le urcă regulat pe pagina sa de Facebook cu peste două sute de mii de fani. Proaspăt tuns, cu vorba mieroasă antrenată de anii de nunți și concerte, pare un solist de muzică populară ca oricare altul. Doar că e unul cu sutană și patrafir.
„Dacă această persoană continuă să pretindă că este preot și oficiază în particular, nu în vreo biserică, servicii religioase, se face vinovată de inducerea în eroare a unor oameni de bună credință (…), inclusiv prin portul ilegal de uniformă”, mi-a transmis într-un mesaj telefonic purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu.
DESCRIEREA SLUJBELOR LUI POMOHACI DIN HOTĂRÂREA MITROPOLIEI ARDEALUI, PRIN CARE A FOST CATERISIT
Odată cu intrarea în biserică a artistului în sutană, tot mai mulți demoni ies la iveală. Posedați de spirite necurate plăsmuite, câțiva oameni urlă, latră, horcăie. Slujba seamănă acum cu o piesă de teatru și fostul preot cu un maestru de ceremonie ratată.
Interpretul popular face semnul crucii spre un bărbat cu trupul în spasme. Evident, demonului nu-i place și zbiară din rărunchi. Ochi de copii îl privesc cu milă și teamă.
Demonul prinde, deodată, glas omenesc.
„De ce am venit? De ce am veniiiiit aici? Mă scoate, mă scoate!”, urlă demonul care regretă acum că s-a pus cu cine nu trebuia.
„Nu trebuiaaaaa, nu trebuiaaaaaa”, țipă el. Pare învins, așa că artistul pornește pe culoar și stropește în stânga și-n dreaptă cu apă sfințită. Deodată, atinsă de stropii cu miros de busuioc, o femeie care până atunci ascultase liniștită urlă posedată. Grohăie și se zbate în brațele unui tânăr de lângă ea.
Demonul din femeie: Ioooooooo, aaaaaaaaaaarghhhhh!
Pomohaci: Se binecuvântează prin stropirea cu această apă sfințită.
Demonul: Aaaaaaaaaaaaa!
Pomohaci: În numele Tatălui, și-al Fiului, și al Sfântului Duh!
Mulțimea: Amin!
Demonul: Groh, groh, groh!
Pomohaci: Ieși, ieși, ieși!
Mulțimea: Doamne, miluiește!
Demonul iese, femeia pare să leșine în brațele unui tânăr deloc surprins, ca și cum amândoi ar mai fi făcut asta înainte.
Părintele iese din biserică și se lasă așteptat mai multe minute.
„Gata? Nu se mai întoarce?”, speră un copil, neobișnuit să fie treaz la 2 noaptea, într-un garaj care colcăie de demoni închipuiți. Adulții îl ceartă, dar stârnește și câteva zâmbete. De undeva din fața bisericii, demonul-vârcolac suferă singur, ignorat de toată lumea: „Auuuuuu. Nu trebuiaaaaa să vin aiiiiici!”.
Pomohaci traversează din nou biserica încropită și își reia locul lângă crucea de lemn masiv cu Iisus răstignit.
„Cei care vor să contribuie la plata curentului electric să treacă pe la maica Maria după slujbă”, anunță fostul preot milionar în euro, din garajul propriei case.
Slujba e la final, părinții își cară copiii pe brațe înapoi în mașini. Liniștea se lasă peste sat. Până vinerea viitoare, toți demonii tac.
Sursa: vice.ro
Acuma cat de prost poti sa fii? Foarte prost. Si cu un ego enorm si „nevalorificat”. Si cum sa fii bagat in seama, cand esti incolor, decat pretinzand ca ai un demon in tine? Nu cred ca satana se mai osteneste sa-i viziteze pe aia de merg in garajul lui Pomo. Aceia deja sunt ai lui. Satana e la vanatoare in lume dupa cei seriosi, pe care nu-i poate avea.
De nenea ala din Bont ce mai stiti? Mai face vraji? Si ala era un fel de sica mandolina al interpretarilor din Biblie.
Ce proasta e lumea!Si apropo,nu mai exista legea controlului averilor,ceva gen IRS din USA?De unde atata bogatie,a platit taxe pt venit?Valabil pt toti banditii din R