Cultura clujeana, pusa la zid de patroni
Casa Municipala de Cultura (CMC) a ramas fara sediu dupa restituirea in natura a imobilului in care işi desfaşura activitatea catre Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor. Aceasta nu este insa singura instituţie de cultura care are de suferit. Muzeul de Speologie a ramas fara cale de acces şi sta inchis de mai bine de un an. Pentru nici una din cele doua instituţii administraţia locala nu s-a grabit sa gaseasca soluţii, astfel ca muzeul e in paragina, iar CMC e tot pe drumuri.
Cladirea in care a avut sediul Casa Municipala de Cultura ramane definitiv Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor (APM). Schimbarea proprietarului imobilul din Piaţa Unirii nr. 24 ridica mai multe probleme, una din cele mai important fiind accesul la Muzeul de Speologie. Acesta a fost inchis de mai bine de un an, şi chiar daca ar exista intenţia ca vizitarea sa fie reluata, nu exista nicio cale de acces.
Speologie cu porţile inchise
Intrarea la Muzeul de Speologie se realiza prin cladirea de la nr. 24, care a fost retrocedata APM, prin sentinţa irevocabila. Asociaţia, insa, a blocat accesul, pe motiv ca imobilul este intr-o stare avansata de degradare, punand in pericol pe cei care trec pe aici, din cauza pietrelor care cad de pe cladire. Potrivit reprezentanţilor APM, in mod normal vizitarea ar fi trebuit sa se faca pe la nr. 25, unde este şi intrarea in imobilul care adaposteşte muzeul. Aceasta ar fi fost insa blocat de un vecin. Vecinul ofera acelaşi raspuns in legatura cu blocarea intrarii: cladirea se darama in curand pe oameni şi reprezinta un pericol pentru turişti.
Muzeul este in administrarea Primariei municipiului Cluj-Napoca, dar imobilul de la nr. 25 a fost retrocedat in natura, in urma unei decizii a instanţei, RADEF-ului. Muzeul ar putea sa-şi continue nestanjenit activitatea o vreme, deoarece legea spune ca Primaria, in calitate de chiriaş, poate plati proprietarului o chirie stabilita prin lege, timp de cinci ani, iar dupa acest termen, Consiliul Local din Cluj-Napoca poate decide daca va continua ocuparea imobilului prin plata unei chirii sau işi va arata intenţia sa cumpere de la RADEF.
Muzeul de Speologie „Emil Racoviţa” din Cluj-Napoca prezinta exponate care evidenţiaza valoarea ştiinţifica a peşterilor şi activitatea speologilor clujeni. De asemenea, expoziţia sa, unica in Romania, prezinta viaţa şi activitatea lui Emil Racoviţa, fondatorul primului institut de speologie din lume, la Cluj-Napoca.
Cu jalba la tribunal
Casa Municipala de Cultura nu este nici ea mai norocoasa. Deşi Primaria a propus ca alternativa temporara ocuparea unui biroul la Casa de Cultura a Studenţilor, acesta nu a fost inca ocupat, iar reprezentanţii instituţiei se plang ca nu au acces la imobil pentru a-şi lichida activitatea. Tribunalul Cluj a respins miercuri, irevocabil, cererea introdusa de Primarie la sfarşitul lunii mai, prin care se solicita noului proprietar al imobilului din Piaţa Unirii nr. 24, Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor (APM), sa permita accesul in sediu al angajaţilor Casei Municipale de Cultura, instituţie aflata in subordinea municipalitaţii.
Primaria solicitase instanţei ca, pe cale de ordonanţa preşedinţiala, fara somaţie şi fara trecerea vreunui termen, sa oblige APM sa ii permita accesul in imobilul din Piaţa Unirii 24, in vederea desfaşurarii activitaţii Casei Municipale de Cultura. Juriştii Primariei au aratat ca proprietarul ar fi trebuit sa permita accesul in imobil timp de cinci ani. In primavara acestui an, Judecatoria Cluj a respins cererea Primariei, aratand ca “solicitarea trebuia sa indeplineasca cumulativ trei condiţii, urgenţa, caracterul vremelnic şi neprejudicierea fondului. Or, cu probele administrate, instanţa constata ca reclamantul nu a dovedit indeplinirea celor trei condiţii”.
“Cererea formulata de reclamant nu justifica nici una din condiţiile cererii de ordonanţa preşedinţiala şi, in lipsa dovezilor privind abuzul de drept savarşit de parata, se constata ca prin cererea formulata de reclamant, se tinde la soluţionarea fondului litigiului şi stabilirea unei masuri definitive, or instanţa nu este indreptaţita ca pe calea procedurala a ordonanţei preşedinţiale sa statueze asupra fondului relaţiilor dintre parţi şi sa ordone masuri cu caracter definitiv”, arata motivarea citata de Ziua de Cluj.
Renovare cu jumatate de milion de euro
Dupa pronunţarea acestei sentinţe, cei de la Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor au pus lacat pe cladire şi au postat un paznic pentru a bloca accesul in imobil, astfel ca activitatea Casei Municipale de Cultura a fost intrerupta. Primaria a depus recurs, insa acesta a fost respins de Tribunalul Cluj.
APM şi-a anunţat public intenţia de a investi in reabilitarea cladirii şi de a-i da o alta utilitate. Investiţia se va ridica la 500 de mii de euro, potrivit lui Augustin Feneşan, preşedintele Asociaţiei, bani care vor fi folosiţi nu doar la renovarea, ci şi la dotarea moderna a cladirii. „Noi, chiar zilele trecute, am realizat achiziţionarea prin licitaţie a activitaţii de proiectare, pentru ca trebuie sa facem un proiect foarte complex de reabilitare a acelei cladiri. Speram sa ne apuce sfarşitul de an cu o buna parte din lucrari deja realizate. Cu siguranţa faţada şi lucrurile exterioare vor fi gata in acest an. Avem sumele alocate, avem şi proiectantul. Speram sa facem un monument istoric model pentru Cluj. La aceasta ora avem aproximativ 500 de mii de euro şi noi zicem ca este o suma promiţatoare pentru a aduce acel imobil la nişte parametrii funcţionali şi estetici şi demni de un monument istoric in centrul Clujului", a declarat Augustin Feneşan, pentru City News.
„Intr-o prima etapa vor funcţiona activitaţile care sunt dedicate acestor proiecte şi dupa aceea de reabilitare efectiva a cladirii. Practic toate spaţiile vor fi dotate inclusiv cu nişte componente de ultima generaţie in materie de formare profesionala şi nu numai pentru ca aducem nişte laboratoare de imersiune virtuala care fac proiecţii 3D, deci asta inseamna ca se poate face absolut orice proces. Spaţiile vor fi folosite in continuare de catre cat mai mulţi dintre noi. Nu vrem sa dam aspect comercial spaţiilor respective. Vrem sa le facem cat mai deschise şi cat mai facile pentru orice fel de autoritate publica sau privata care gaseşte ca dotarea şi ce avem acolo este benefic pentru ei”, a adaugat preşedintele APM.
Moşierul APM
Pe baza sentinţei 2283/2004 a Judecatoriei Cluj-Napoca, intarita in mod irevocabil de catre instanţele superioare, Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor (APM) a primit dreptul de a solicita, conform unui inventar, toate bunurile mobile şi imobile deţinute, inainte de cel de-al doilea razboi mondial, de Reuniunea Sodalilor (Calfelor) Romani din Cluj, o organizaţie infiinţata in 1875 a carei continuatoare susţine ca este, chiar daca exista doar din ianuarie 1990. Ulterior, a preluat acele imobile, cu acordul primariei, chiar daca interesele legate de acestea erau mult mai complexe. In iunie 2011, Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor a caştigat irevocabil, la Curtea de Apel, cladirea din Piaţa Unirii, numarul 24. Casa Municipala de Cultura nu are inca un nou sediu, deşi primaria a promis ca va cauta o soluţie in acest sens.
Amintim ca Gazeta de Cluj a scris despre un alt imobil pentru care APM şi Primaria Cluj-Napoca s-au prezentat in faţa instanţei, de data acesta de aceeaşi parte a baricadei. APM a primit, tot de la Primarie, in baza aceleiaşi sentinţe, imobilul şi terenul de pe str. Mihai Eminescu nr.4, unde se afla acum sediul Banc Post din Cluj-Napoca. Acolo, insa, exista un coproprietar, pentru aproape jumatate din acest teren, care nu are nicio vina ca Primaria, fara a fi singurul proprietar, a daruit intreaga parcela celor de la APM. Romhidraulic, firma care a cumparat de la Napochim respectiva jumatate din teren, a iniţiat o acţiune in justiţie pentru sistarea starii de indiviziune, iar Primaria Cluj-Napoca s-a facut ca ploua o vreme, pana cand societatea s-a prins ca instituţia nici macar nu mai era proprietarul terenului. In prezent, Romhidraulic incearca sa-şi obţina drepturile in instanţa, aratand in intampinare ca Primaria a fost co-proprietar, deţinand 50,44% din imobil şi teren, dar in 12 septembrie 2007 Primarul Municipiului Cluj-Napoca, funcţie deţinuta la momentul respectiv de Emil Boc, a emis, in mod abuziv, o dispoziţie de restituire a intregului imobil catre Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor. Astfel, in luna martie 2008 a avut loc semnarea protocolului de predare-preluare a suprafeţei total de 294 de mp, şi nu doar a cotei-parte deţinuta de primarie.
Diana Gabor
