Cultura sub control politic. Acuzații grave la adresa administrației Boc

Consilierul local AUR, Anca Ciubăncan, susține că cel puțin 30 de proiecte culturale au fost respinse ilegal, fără ca procedura de evaluare să fi fost finalizată. Acuzaţiile vin în contextul în care sectorul cultural independent din Cluj-Napoca a cerut reguli mai corecte şi depolitizate de finanțare. 

Sectorul cultural independent se luptă cu politizarea fondurilor 

În martie anul trecut, mai multe instituții și operatori culturali din Cluj-Napoca i-au cerut primarului Emil Boc să schimbe modul în care sunt distribuite fondurile pentru proiectele culturale. Inițiativa a venit din partea USR, dar a fost rapid susținută de nume sonore din sector: Centrul Cultural Clujean, Festivalul Internațional de Film Transilvania (prin Tudor Giurgiu și Cristian Hordilă), Opera Națională Română, Teatrul Maghiar de Stat (prin Tompa Gábor), Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Filarmonica de Stat, Opera Maghiară și Teatrul Național Lucian Blaga. Cu toţii  au cerut ca finanțarea să se facă pe baza OG 51/1998 – o lege specială dedicată culturii – și nu prin Legea 350/2005, care reglementează finanțările nerambursabile în general. Principalul motiv: proceduri mai transparente și mai puțin influențate politic.

Reprezentanţii sectorului cultural independent clujean au semnalat, în ședințele de Consiliu Local, că sistemul actual este profund viciat. An de an, toți actorii culturali supraevaluează cererile de finanțare, știind că vor primi oricum mai puțin. Cu o singură excepție: ONG-urile maghiare, care beneficiază de 16% din totalul bugetului pentru cultură și își negociază sumele din timp, prin reprezentanții UDMR.

La început, Emil Boc s-a opus reformei, invocând nevoia de „învingători egali”: „Eu vreau să fie numai învingători. Fiecare să ia ceva. O aplicare brutală a OG 51 va duce la învingători și învinși.” Ulterior, pe fondul criticilor venite din zona culturală și al contextului electoral, edilul a revenit asupra poziției și a convocat un grup de lucru pentru elaborarea unui nou regulament.

Punctaje „insuficiente” înainte de evaluare?

În perioada 7–9 mai 2025 au avut loc ședințele Comisiei de Învățământ, Cultură, Culte, Drepturile Omului, Minorități și Societate Civilă din cadrul Consiliului Local Cluj-Napoca, comisie care a analizat eligibilitatea dosarelor depuse pentru finanțare nerambursabilă. Potrivit consilierului local Anca Ciubăncan, comisia nu a acordat punctaje finale în aceste ședințe, ci doar a discutat eligibilitatea și propunerile de buget.

Cu toate acestea, pe 12 mai, Primăria Cluj-Napoca a publicat lista finală cu propunerile de finanțare, în care 30 de proiecte culturale apăreau respinse din cauza „punctajului insuficient” — formulare care presupune aplicarea unei grile de evaluare, în baza art. 42 din regulamentul local, unde se prevede un prag minim de 65 de puncte.

Grile cerute abia după publicarea listei finale

Ciubăncan susține că, la momentul publicării listei (12 mai), grilele de evaluare nu fuseseră încă completate de toți membrii comisiei. Confirmarea vine, susține aceasta, chiar din partea juristului Primăriei, Rareș Giurgiuman, care ar fi solicitat abia în dimineața zilei de 14 mai transmiterea grilelor completate — prin telefon și pe un grup de lucru.

„Așadar, cum s-a putut formula un punctaj final dacă grilele nu existau? Cum s-au respins acele 30 de proiecte fără o evaluare completă și centralizată?”, întreabă Ciubăncan.

Încălcări flagrante ale regulamentului 

Ciubăncan invocă mai multe articole din Legea 350/2005 și din regulamentul local, care prevăd clar etapele procesului de selecție, inclusiv obligativitatea unui algoritm de calcul și a unui punctaj minim pentru declararea unui proiect ca eligibil.

Ea susține că doar etapa de selecție (art. 17 lit. d din regulament) permite legal acordarea de puncte. Or, această etapă nu ar fi fost parcursă conform prevederilor, ceea ce ridică serioase suspiciuni în ceea ce priveşte corectitudinea procesului.

Finalizarea punctajelor, după contestații

Abia în 16 mai, susține Ciubăncan, s-au centralizat punctajele din grilele completate de membrii comisiei, la două zile după ce ea însăși transmisese oficial contestații și obiecții legate de procesele-verbale ale ședințelor.

„Rezultă că cel puțin 30 de proiecte au fost eliminate din concurs fără temei legal”, concluzionează ea.

Viceprimarul Oláh Emese, coordonatoarea comisiei de cultură, a respins categoric acuzațiile în ședința Consiliului Local, afirmând că întreaga procedură s-a desfășurat legal și cu avizele necesare din partea secretarului general și a comisiei juridice.

TIFF suge aproape 2 milioane de lei din bugetul Clujului, în timp ce alte proiecte culturale rămân marginalizate

Primăria Cluj-Napoca a alocat în 2025 un buget de aproape 42 de milioane de lei pentru proiecte culturale, sociale și sportive, iar Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) rămâne principalul beneficiar, cu aproape 2 milioane de lei – adică aproape 13% din totalul sumelor destinate culturii.

Deși are o tradiție de 23 de ani, un buget anual estimat la 1,7 milioane de euro și o rețea stabilă de sponsori, TIFF continuă să depindă semnificativ de finanțarea publică. Festivalul atrage zeci de mii de participanți și are notorietate internațională, dar în ciuda acestui succes, nu reușește încă să se autosusțină financiar fără sprijinul consistent al Primăriei.

În contrast, alte inițiative culturale locale primesc alocări modeste: Zilele Culturale Maghiare au primit 800.000 lei, Jazz in the Park – doar 390.000 lei, iar o asociație care susține sănătatea mentală a persoanelor dependente de jocuri de noroc a primit un sprijin simbolic de 10.000 lei, în ciuda unei solicitări de 250.000 lei.

Această distribuție inegală ridică semne de întrebare privind transparența și echitatea alocării fondurilor publice pentru cultură. Mai mulți reprezentanți ai sectorului cultural și consilieri locali din opoziție cer reforme și o transparență reală în modul în care sunt împărțiți banii, însă fără rezultate notabile până acum.

TIFF a crescut și s-a consolidat suficient încât să poată avea autonomie financiară reducând „dependența” de bugetul local. Festivalul are resursele și notorietatea necesare pentru a atrage sponsori privați și finanțări europene, iar astfel banii publici ar putea fi redirecționați spre sprijinirea altor proiecte culturale emergente, care au nevoie de o șansă reală de dezvoltare. Diversificarea peisajului cultural clujean ar aduce beneficii comunității și ar stimula creativitatea în mod echilibrat, în loc să mențină status quo-ul dominant în care aceluiași eveniment primeşte o grămadă de bani, oricât de important ar fi acesta.

Bani cu circuit închis

Un alt beneficiar generos al fondurilor publice din 2025 este Centrul Cultural Clujean, care a primit 1.400.000 de lei din bugetul local pentru proiectul Concentric. Potrivit reprezentanților CCC, proiectul își propune să creeze „un context de dialog între actorii locali”. CCC este puternic ancorat în structurile de putere locale, iar finanțarea sa pare mai degrabă rezultatul unei reţele de relaţii strânse cu Primăria Cluj-Napoca.

Consiliul director al CCC îl are în frunte pe însuși Emil Boc, iar printre membrii marcanți se regăsesc nume bine-cunoscute din cercul de influență al primăriei, ca viceprimarul Vákár István și Florin Stamatian – fost prefect, consilier local, și vechi lider PDL. Din echipă face parte și Florin Moroșanu, un apropiat al administrației locale, care a ocupat mai multe funcții în cadrul Primăriei Cluj-Napoca. Acest tip de structură opacă, în care fondurile circulă între prieteni și foști colegi, alimentează o cultură a stagnării în care doar „ai noștri” primesc peştele cel mare, iar restul rămân la coadă – oricât de valoroase ar fi inițiativele lor pentru comunitate.

În 2021, ORLAN, artista care a dat-o în judecată pe Lady Gaga, a încasat 450.000 de lei din bugetul local

În 2021, ORLAN, considerată una dintre cele mai controversate artiste ale Franței, a avut parte de o expoziție personală în Cluj-Napoca, finanțată de la bugetul local. Deși apariția sa a fost prezentată ca un eveniment major pentru scena culturală, interesul publicului a fost modest, iar autoritățile locale au bifat încă o „realizare” culturală fără impact real în comunitate.

Expoziția „LES FILMS DE SAINTE-ORLAN” a fost deschisă între 5 octombrie și 17 noiembrie 2021 în spațiul Centrului de Interes, un centru de artă contemporană din Cluj. Proiectul a fost produs de artistul Florin Ștefan și curatoriat de Horea Avram, iar pentru organizarea acestuia, municipalitatea a alocat 450.000 de lei din bugetul local, printr-o hotărâre adoptată în iulie 2021.

Evenimentul s-a dorit a fi o întâlnire cu una dintre cele mai radicale figuri ale artei contemporane franceze, cunoscută pentru operațiile estetice asumate ca formă de manifest artistic și pentru critica vehementă adusă stereotipurilor de gen. În practică, însă, deschiderea oficială s-a remarcat mai degrabă prin confuzie și dezinteres: organizatorii nu au fost capabili nici măcar să pronunțe corect numele real al artistei (Mireille Porte), iar prezența publicului s-a limitat la câțiva studenți și „pseudointelectuali”.

Cunoscută pentru acțiunile ei provocatoare – inclusiv procesul pierdut împotriva lui Lady Gaga, pe care a acuzat-o că i-a plagiat imaginea în videoclipul „Born This Way” – ORLAN a afirmat în repetate rânduri că munca ei este „împotriva stereotipurilor” și că „materialitatea nu contează, ci ideea”.

Cazul semnalat de Anca Ciubăncan scoate la lumină o problemă recurentă a administrației clujene: lipsa transparenței reale în distribuirea fondurilor publice. Dincolo de acuzațiile punctuale privind evaluări incomplete,  imaginea de ansamblu este una familiară – câțiva actori culturali privilegiați, cu acces direct la decizie, absorb constant cea mai mare parte din buget, în timp ce proiectele emergente sau  sunt tratate ca simpli figuranți într-un spectacol al finanțărilor „cu circuit închis”. În lipsa unei reforme autentice, care să redea echilibrul și meritocrația în finanțarea culturii locale, Clujul riscă să-și transforme scena artistică într-un decor gol, unde doar câțiva urcă pe scenă, iar restul rămân la margine – invizibili, dar esențiali pentru diversitate și inovație.

Citeşte şi:

Opreaţiunea „Jupiter”, percheziţii de amploare în toată țara, sunt vizate faptele cu caracter extremist şi evaziunea fiscală