O scăpare a unui funcționar din cadrul Curții de Apel București constituie un indiciu solid, care arată că dosarul în care premierul Nicolae Ciucă a solicitat anularea sesizărilor de plagiat din teza sa de doctorat ar fi fost ”direcționat” spre un anumit complet, condus de judecătorul Marius Iosif, după cum au explicat pentru G4Media.ro surse din sistemul judiciar.

Pentru ca judecata să ajungă pe masa lui Iosif și să fie trucat procesul de repartizare aleatorie a dosarului, a fost folosită metoda ”coperta”, cunoscută de mai multă vreme în sistemul judiciar, au mai explicat sursele citate.

În final, magistratul Iosif a luat decizia pe care Ciucă și-a dorit-o, o premieră în jurisprudență. G4Media.ro a dezvăluit, săptămâna trecută, că, în trecut, Iosif a fost promovat în mai multe funcții guvernamentale de PNL, formațiunea al cărei presedinte este, în prezent, chiar Nicolae Ciucă.

La scurt timp după dezvăluirea G4Media.ro, Iosif a depus la Consiliul Superior al Magistraturii o cerere de pensionare care i-a fost aprobată. Între magistrat și actualul Guvern al premierului Ciucă mai există o legătură, descoperită de G4Media.ro: până anul trecut, Marius Iosif și Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Executivului, numit în funcție de același Ciucă, au fost membri ai aceleiași Loje Masonice.

După ce G4Media.ro a solicitat un punct de vedere de la Curtea de Apel București despre indiciul manipulării repartizării aleatorii din dosarul Ciucă, de pe portalul instanțelor a fost ștearsă dovada în acest sens, iar acest lucru a avut loc sâmbătă, 25 iunie, într-o zi nelucrătoare.

Teoretic, pentru a pune la punct un mecanism de fentare a repartizării aleatorii este nevoie de participarea mai multor persoane ceea ce, dacă s-ar proba, ar reprezenta o fraudă instituțională la una dintre cele mai prestigioase instanțe din România.

G4Media.ro prezintă – cronologic și arătând dovezi/capturi, precum și declarația unei surse din sistem – faptul că în cazul dosarului 2826/2/2022 al Curții de Apel București ar fi fost utilizată metoda ”coperta” de manipulare a repartizării aleatorii, scopul fiind ca acțiunea depusă de premierul Nicolae Ciucă pentru a anula sesizările de plagiat din teza sa de doctorat să ajungă la completul 21F contencios administrativ condus de judecătorul Marius Iosif.

Pasul 1. Pe data de 29 aprilie 2022, o tănără algeriană pe nume Melissa Abdel Moumene a depus, la Curtea de Apel București, o acțiune în care pârâtă era Direcția de Imigrări. Pe 13 aprilie, Moumene, care se află la studii în România, primise decizie de returnare în țara natală și a considerat că acea decizie era nelegală, prin urmare a contestat-o la instanță.

Inițial, dosarul lui Moumene ar fi ajuns, prin repartizare aleatorie, la completul 21F al lui Marius Iosif. La scurt timp, pe biroul funcționarului/judecătorului de serviciu de la Curtea de Apel București care repartizează dosarele a ajuns acțiunea prin care Nicolae Ionel Ciucă a chemat la bară Ministerul Educației și Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, solicitând anularea sesizărilor de plagiat pentru teza sa de doctorat, sesizări depuse, în luna ianuarie 2022, la instituția din urmă (subordonată Ministerului).

În acest moment intervine prima etapă din aplicarea metodei ”coperta”: părțile Nicolae Ionel Ciucă, Ministerul Educației și Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării au fost incluse imediat sub cele ale Melissei Abdel Moumene și Direcției Generale pentru Imigări, dosar deja repartizat lui Iosif. De precizat că atât obiectul dosarului lui Moumene, cât și al lui Ciucă, era același: ”anulare act administrativ” – foto jos.

Sursa: Captură portalul instanțelor din 23 iunie 2022

Pasul 2. Pentru că, totuși, speța lui Moumene trebuia să reprezinte un dosar separat, funcționarul de la Curtea de Apel București l-a re-repartizat ulterior, dându-i numărul 2836/2/2022. Acest dosar a fost soluționat pe 24 mai 2022, de alt complet – 22 Fond.

Sursa: Captură portalul instanțelor

Pentru ca totul să pară normal și orice urmă a acestor manipulări să fie exclusă, din sistem, la dosarul 2826/2/2022 ar fi trebuit șterse părțile Melissa Abdel Moumene și Direcția pentru Imigrări. Acest lucru nu a avut loc: cele două au figurat ca părți inclusiv la data de 21 iunie 2022, atunci când a avut loc pronunțarea.

În mod normal, într-un dosar, în minuta pronunțării, ar trebui să se facă referiri la toate părțile din acțiune: nu a fost cazul la 2826/2/2022: nici o mențiune despre Moumene și Direcția pentru Imigrări.

Ulterior pronunțării și publicării de către G4Media.ro a unui material în care, printre altele, ridicam întrebări și despre prezența ciudată a celor două părți în dosarul lui Ciucă, o sursă de la Curtea de Apel București ne-a sesizat despre faptul că acest lucru trădează utilizarea metodei ”coperta” în procesul de repartizare aleatorie a dosarului, scopul fiind ca acesta să ajungă ”la cine trebuie”.

Sursa G4Media.ro a declarat: ”Deci aveau nevoie de o «coajă» (copertă) de dosar repartizat cui trebuie (în cazul de față Iosif). În 29.04 lui Iosif i-a fost repartizat dosarul lui Moumene cu nr. 2826. La registratură se trece inițial pe copertă numele reclamantului (primul dacă sunt mai mulți), tocmai pentru a evita mânărelile, iar restul datelor se completează ulterior (să nu țină în loc înregistrarea dosarelor). Având nevoie de o «copertă»/dosar cu număr care să figureze repartizat lui Iosif, ulterior nu au completat celelalte date ale dosarului lui Moumene (pârât, obiect) ci l-au lipit pe Ciucă. Iar pe Moumene au înregistrat-o ulterior cu dosarul ei cu Imigrarile, la nr. 2836, în aceeași zi desigur. Și cred că nu au șters numele tipei pentru că, atunci când se fac verificări periodice privind repartizarea aleatorie, un criteriu de verificare este verificarea listei dosarelor cu părți șterse.” Așadar, în sistem rămân urme ale părților șterse.

Pasul 3. Pe 23 iunie, G4Media.ro a trimis Curții de Apel București întrebări legate de suspiciunile din dosarul 2826/2/2022, iar pe 24 iunie am sunat la Biroul de Presă anunțând că vom publica un articol despre această situație în ziua de luni, 27 iunie și am dori să primim un punct de vedere până la acest moment.

Conform portalului instanțelor, sâmbătă, 25 iunie, zi nelucrătoare, cineva de la Curtea de Apel București a intrat în sistem și a eliminat de pe lista părților numele Melissei Abdel Moumene și cel al Direcției pentru Imigrări. Atât evenimentele din 29 aprilie, de la înregistrarea dosarelor 2826/2/2022 și 2836/2/2022, cât și ștergerea din 25 iunie arată o posibilă implicare a mai multor persoane în aplicarea metodei ”coperta”- judecător de serviciu, grefieri sau persoane care operează sistemul informatic.

Sursa: Captură portalul instanțelor din 27 iunie 2022

De precizat că, înainte de începerea judecății, G4Media.ro a adresat o cerere către Curtea de Apel București solicitând o copie în format electronic după acțiunea depusă de Ciucă în dosarul 2826/2/2022. Totul indica faptul că solicitarea trebuia admisă: Ciucă este persoană publică și contesta acte publice – sesizările de plagiat accesibile oricui, în format pdf, pe site-ul CNATDCU. Este de maximum interes public ca românii să afle argumentele lui Ciucă în sprijinul tezei că sesizările de plagiat nu sunt corect întocmite, acest subiect fiind pe larg dezbătut în spațiul public.

Sursa Foto: Explicație Foto: Sesizările înregistrate de Unitatea Executivă au fost postate pe site-ul CNATDCU

De asemenea, pârâte erau două instituții publice: Ministerul Educației și Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării. Conform prevederilor, acordul pentru transmiterea unei copii după acțiune îl dă judecătorul de caz, aici Marius Iosif. În mod neașteptat, acesta a refuzat accesul la acțiune, fără a oferi nici o motivare.

Am solicitat Curții de Apel și lui Iosif, într-un mesaj pe Whatsapp, explicații despre refuz, fără rezultat. După primul termen al dosarului, din 7 iunie, am reiterat solicitarea de a primi o copie după acțiune: nu am primit răspuns nici acum. I-am transmis lui Ciucă, prin purtătorul de cuvânt, o solicitare similară – fără răspuns.

Nici la Unitatea Executivă sau Ministerul Educației nu am avut mai mult succes. Este primul caz în care o persoană acuzată de plagiat contestă legalitatea sesizărilor de plagiat depuse la Unitatea Executivă/CNATDCU și obține anularea lor.

Curtea de Apel București este condusă din 2019 de Luminița Criștiu Ninu, judecător apropiat de Lia Savonea, membru influent în Consiliul Superior al Magistraturii, despre care presa centrală a scris, în mod repetat, că este lider al unei tabere anti-reformiste din sistemul judiciar.

Despre metoda ”coperta”, de fentare a repartizării aleatorii, se vorbește de mai mult timp în justiția din România, existând cazuri în care a ajuns în atenția Inspecției Judiciare – instituția menită să cerceteze astfel de abateri.

În 2013, Inspecția a trimis Consiliului Superior al Magistraturii rezultatele unui control pe această temă, una dintre concluziile Raportului fiind că ”Nu au fost identificate, de către conducerile instanţelor, situaţii de viciere a procesului de repartizare aleatorie a cauzelor, însă au fost semnalate anumite vulnerabilităţi ale sistemului de repartizare aleatorie, aspectele prezentate având o importanţă deosebită dat fiind că provin de la persoanele responsabile sau care efectuează concret activitatea de repartizare aleatorie.”

Ulterior acestui Raport, procurorii DNA au descoperit faptul că o judecătoare de la Tribunalul București a manipulat repartizarea aleatorie în cazul a două dosare, în unul dintre acestea fiind ajutată de un grefier. Infracțiunile au avut loc în 2011 și 2012.

G4Media.ro a dezvăluit, săptămâna trecută, faptul că, în perioada 2007-2008, judecătorul Marius Iosif, care la acea vreme activa în cadrul Judecătoriei Brașov, a fost impus în mai multe funcții guvernamentale de Tudor Chiuariu, ministrul PNL al Justiției: director al Direcției de Analiză și Avizare Acte Normative din minister, director general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, președinte al Comisiei de inventariere a arhivei SIPA.

În articol ridicam, în acest context, problema unei potențiale lipse de obiectivitate a lui Iosif în judecarea dosarului lui Ciucă, în prezent președinte al aceleiași formațiuni – PNL. Ulterior, am mai descoperit o posibilă legătură între Ciucă și Iosif: purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru.

Acesta a fost numit în această funcție de Ciucă și a fost, până anul trecut, coleg cu Iosif în Marea Lojă Națională din România. În cadrul Lojei, Cărbunaru a fost circa 10 ani tot purtător de cuvânt.

Loja.jpg

Sursa: Declarația de interese a lui Iosif din iunie 2021

”(…) Nu am luat nici o legătură, nu am avut vreo discuție despre tema la care faceți referire și nici nu îmi amintesc să fi cunoscut persoana respectivă”, a declarat Cărbunaru pentru G4Media.ro, în timp ce Iosif, la fel ca în situații anterioare, nu a răspuns întrebărilor trimise pe Whatsapp și nici unui apel telefonic.

De precizat că ministrul Educației, Sorin Câmpeanu, este și el membru al aceleiași Loje Masonice. În dosarul 2826/2/2022, instituția sa a încercat să se debaraseze de orice implicare și a invocat lipsa calității procesuale, lucru respins de judecător.

G4Media.ro a mai descoperit, săptămâna trecută, că, la puțin timp după ce am arătat legăturile sale cu PNL, Iosif a depus la Consiliul Superior al Magistraturii o cerere de pensionare care i-a fost aprobată începând cu 1 august 2022.

Referitor la cazul acestui dosar, Inspecția Judiciară a transmis G4Media.ro că acest organism ”nu poate emite puncte de vedere în afara cadrului legal”, reprezentat de sesizările oficiale și motivate. Inspecția are, însă, posibilitatea de a se autosesiza, dar adresa Inspecției nu conține informația dacă inspectorul-șef a luat o astfel de decizie.

Consiliul Superior al Magistraturii a declarat că obiectul cererii G4Media.ro ”excede competențelor” acestei instituții. Curtea de Apel București nu a răspuns întrebărilor legate de posibila manipulare a sistemului de repartizare aleatorie din dosarul 2826/2/2022.

Controversele din jurul tezei de doctorat a premierului Ciucă au început în luna ianuarie 2022, după ce jurnalista Emilia Șercan a prezentat pe site-ul pressone.ro, multiple dovezi care arătau că o mare parte din lucrare, susținută în 2003, la Universitatea Națională de Apărare ”Carol I”, a fost plagiată.

După acest moment, au avut loc mai multe momente suspecte care conturează existența unei intenții de a tergiversa/mușamaliza analiza lucrării, inclusiv cu sprijinul unor instituții ale Statului:

  • Ciucă a declarat public că dorește ca teza să fie verificată de Comisia de Etică a Universității de Apărare, deși aceasta nu poate retrage titluri de doctor
  • Parchetul General a demarat o anchetă penală cu obiectul încălcării drepturilor de autor în teza lui Ciucă și a ridicat toate actele aflate în această speță la CNATDCU – singura instituție abilitată, la acel moment, să propună retragerea unui titlu de doctor. CNATDCU primise sesizările de plagiat de la Unitatea Executivă, conform procedurii
  • Jurnalista Emilia Șercan a acuzat faptul că a fost ținta unei campanii de discreditare, la care părtașe au fost Poliția Română și Ministerul Afacerilor Interne;
  • Două completuri ale Curții de Apel București au suspendat și, apoi, anulat efectele înregistrării sesizărilor de plagiat, în condițiile în care acestea reprezintă formulare cu rubrici fixe, în care petenții trebuiau să-și menționeze numele, alte date personale, dovezile/link-urile în sprijinul acuzațiilor. În cazul Ciucă, Unitatea Executivă, care are rol de registratură (analiza punctuală revenind CNATDCU), a primit, după dezvăluirile lui Șercan, nouă sesizări, admițând doar trei – cele anulate pe 21 iunie 2022 de Iosif. Dacă decizia lui Iosif va rămâne definitivă, CNATDCU nu va mai avea pe rol un caz Ciucă. Chiar dacă, în variantă ipotetică, Înalta Curte de Casație și Justiție va admite posibilul recurs al Ministerului și al Unității Executive, acest lucru va avea loc cu mult după ce premierul va respecta înțelegerea cu PSD
    și, în mai 2023, va preda acest portofoliu PSD. Astfel, în cazul în care Iosif va motiva decizia din 21 iunie până la data la care va ieși la pensie, Ministerul și Unitatea vor avea termen de a depune recurs în august 2022. Conform portalului Înaltei Curți, pentru un dosar ajuns la secția responsabilă de spețe gen Ciucă, primul termen se acordă peste minimum un an; în cazul 2826/2/2022 – august 2023;
  • În situația dosarului în care Ciucă a obținut, inițial, pe 1 martie 2022, suspendarea efectelor înregistrării sesizărilor, motivarea nu este redactată nici în prezent, la aproape 4 luni de la pronunțare. Un fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii observa, pe 4 aprilie, că acesta era singurul dosar nemotivat din lista celor aflate la judecată în completul în care s-a aflat pe masă dosarul lui Ciucă. Judecata a avut loc tot la Curtea de Apel București, magistrat fiind Ionela Tudor. Lipsa motivării împiedică Unitatea Executivă și Ministerul Educației să depună recurs.

De-abia astăzi, 27 iunie, la ora 14.06, Curtea de Apel București a transmis reporterului G4Media.ro că decizia din dosarul pronunțat pe 1 martie este redactată și ne va fi trimisă marți, 28 iunie, pe mail și că reiterarea solicitării de a studia dosarul 2826/2/2022 a fost aprobată, urmând să fim contactați pentru a veni, în acest scop, la arhiva Curții de Apel București. (preluare g4media.ro)

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media.ro

4 COMENTARII

  1. Unde sunt autoritatile statului????DORM IN PAPUCI….!!!demisia pe loc pt. BATAIA DE JOC LA ADRESA ROMANILOR SI ANCHETAREA ACESTEI FILIERE. DE 50 DE BANI.care executa comenzi politice!!

  2. Ascultă comanda la mine, analiza lucrării a revelat pe lângă copierea mot à mot, patru tehnici de mascare a plagiatului folosite în teza prim ministrului, porțiunile plagiate depistate au fost copiate din surse tipărite, neprinse cu soft antiplagiat ! Teza lu’ Nea Caisă, în baza căreia a devenit doctor în 2003, e un alt nenorocit de plagiat pe care mediul academic și juridic, dar și cel militar onest, îl tolerează acoperind furturi de funcții, înșelaciuni și retribuții ce revin prin fraude intelectuale ?!? Furtul a fost dovedit deja, iar Internetul arată probele, restul sunt fente cu tehnici înșelătoare, Dotorre Albicocca !

  3. Bravos ba Ciucane, esti tare, vezi daca ai capul cat o banita asta te te ajuta sa scapi de plagiat, deci poti fura in continuare racane.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here