Cum a fost pierdut și recuperat de la statul maghiar Castelul Wesselenyi, supranumit mândria Transilvaniei

Ansamblul Castelului Wesselenyi, vândut către o fundație a statului maghiar și recuperat de Consiliul Județean Sălaj, este supranumit ”mândria Transilvaniei”. El a fost vândut către o firmă de apartament din Cluj Napoca, care în aceeași zi a revândut ansamblul către o societate a statului maghiar. Însă, Tribunalul Sălaj a constat că tranzacția imobiliară nu a fost făcută cu respectarea legilor, astfel că a fost anulată. Procesul nu este finalizat, el judecându-se la Curtea de Apel Cluj.

De zeci de ani de zile, Ansamblul Castelul Wesselenyi din Jibou se află în paragină. Proprietarul, IANICICĂU ANDREI l-a scos la vânzare în urmă cu mai mult timp. În 2021, prețul estimativ era stabilit la 900.000 euro, iar o firmă de apartament din Cluj Napoca, SC Micro Vision Consul a achitat 800.000 de euro. În ziua în care a fost semnat contractul societatea clujeană a revândut proprietatea către societatea Manevi care aparține statului maghiar.

Însă, CJ Sălaj a contestat licitația și a câștigat în prima instanță anulând astfel tranzacția. 

Gazeta de Cluj vă prezintă amănunte care nu au mai fost publicate din cadrul acestei afaceri.

În cadrul procesului care s-a judecat la Tribunalul Sălaj, reprezentanții administrației județene au cerut anularea contractului de vânzare-cumpărare, rectificarea notărilor din CF și să se constate că administrația sălăjeană își exercită dreptul preempțiune cu privire la cumpărarea castelului.

În 2020, Ansamblul Castelului Wesselenyi a fost scos la vânzare la un preț estimativ de 900.000 lei, iar în ianuarie 2021 IANICICĂU ANDREI, proprietarul castelului a încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu firma MICRO VISION CONSULT. Atunci, firma de apartament din Cluj Napoca a plătit un avans de 40.000 euro.

La mijlocul lunii martie 2021, CJ Sălaj a fost anunțat, pe de o parte că a avut loc vânzarea castelului, iar pe de alta, Ministerul Culturii a transferat dreptul de preempțiune către CJ Sălaj. Iar la începutul lunii aprilie 2021, reprezentanții instituției au transmis că doresc să își exercite acest drept și că doresc să înceapă procedurile de negociere.

Însă, proprietarul castelului nu a mai așteptat. La mijlocul lunii aprilie, a încheiat contractul de vânzare-cumpărare cu SRL-ul clujean MICRO VISION CONSULT, iar prețul a fost de 800.000 de euro. La sfârșitul lunii aprilie 2021, în aceeași zi, pe de o parte, noul proprietar își nota dreptul în cartea funciară și, pe de altă parte, CJ Sălaj vota hotărârea prin care se constituia o comisie de negociere pentru cumpărarea castelului.  

În replică, reprezentanții firmei clujene spun că autoritatea județeană a întârziat cu peste 15 zile, termenul prevăzut de lege, în exercitarea dreptului de a cumpăra castelul. 

”Adresa emisă de către preşedintele Consiliului judeţean Sălaj la data de 15.04.2021, dată la care termenul de decădere de 15 zile stabilit de lege în sarcina Consiliului judeţean Sălaj era expirat de mult, expediată la data de 19.04.2021, comunică proprietarului iniţial al imobilului în discuţie că „în următoarea şedinţă ordinară a consiliului judeţean care va fi convocată de preşedintele consiliului judeţean până la finalul lunii aprilie, va fi pus în discuţie şi proiectul de hotărâre privind exercitarea dreptului de preempţiune în cazul vânzării imobilului menţionat mai sus”. Practic, prin această adresă se confirmă fără echivoc neexercitarea în termenul de decădere stabilit de lege a dreptului de preempţiune a Consiliului judeţean Sălaj. Singurul document care avea valoare juridică în sensul exercitării sau neexercitării dreptului de preempţiune a autorităţii publice – Consiliul judeţean Sălaj ar fi fost o hotărâre de consiliu judeţean adoptată cu majoritatea calificată cerută de lege”.

În opinia companiei Manevi, singurul răspunzător pentru această situație este Ianicicău, proprietarul castelului.

”Cheltuileile avansate de MANEVI sunt strict legate de realizarea contractului de vânzare cumpărare şi constau în taxe notariale, comisioane şi evaluări ale imobilului. Acestea trebuie să cadă în sarcina domnului Ianicicău, singurul în culpă pentru eventuala anulare a contractelor”, arată punctul de vedere al reprezentanților Manevi

Cum cumpără statul maghiar clădiri de patrimoniu în România

Cele mai multe clădiri de patrimoniu din România au fost cumpărate de Ungaria prin firma maghiară Manevi Zártkörű Részvénytársaság.

Dar, în luna aprilie a anului trecut, compania ungurească a înfiinţat, la Satu Mare, societatea Manevi Pro Transilvania SRL prin care a continuat cumpărarea de imobile de patrimoniu.

Firma sătmăreană, care se ocupă cu „închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate”, este reprezentată la noi de cetăţeanul maghiar Zsanett Olah (născut la Ljubljana, în fosta Iugoslavie) şi administrată în prezent de cetăţeanul maghiar Robert Petras (născut la Braşov).

Înfiinţată în 1997 la Budapesta, Manevi Zártkörű Részvénytársaság este o companie de stat maghiară şi s-a aflat în portofoliul Magyar Nemzeti Vagyonkezelő (Agenţia Naţională de Management al Activelor din Ungaria).

Apoi, în anul 2018, a fost transferată sub autoritatea Ministerului Afacerilor Externe, intrând astfel direct în subordinea Guvernului Ungariei.

Manevi Zártkörű Részvénytársaság (Manevi Zrt) avea anul trecut un capital social de 102 000 000 forinţi şi 16 angajaţi.

Ţara vecină nu a ascuns că scopul înfiinţării acestei companii este de a sprijini, alături de o altă organizaţie numită Comitatus-Energia Beruházási, Kereskedelmi és Szolgáltató Zrt, demersul guvernului maghiar de a proteja clădirile cu semnificaţie pentru Ungaria, prin înfiinţarea „Fundaţiei pentru conservarea patrimoniului construit din Europa Centrală”.

Cum a hotărât instanța anularea contractului

Din punctul de vedere al instanței, ”având în vedere că nulitatea absolută este o sancţiune de drept civil care intervine în situaţia în care la momentul încheierii contractului au fost nesocotite norme imperative de interes public general şi are ca efect desfiinţarea retroactivă a contractului, cu consecinţa repunerii părţilor în situaţia anterioară, instanta, având în vedere nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare încheiat între MICRO VISION CONSULT SRL si MANEVI ZARTKORU RESZVENYTARSASAG S.A.R.L. şi nu obligaţia de garanţie a vânzătorului contra evicţiunii, va admite cererea reconvenţională formulată de pârâta MANEVI ZARTKORU RESZVENYTARSASAG S.A.R.L. şi va obliga pârâta MICRO VISION CONSULT SRL doar la plata sumei de 830.000 euro reprezentând preţul achitat potrivit contractului de vânzare- cumpărare  nr.611 din data de 27.04.2021”, arată o parte din motivarea judecătorească.

Bani pe șest pentru afaceri, cultură, sport și mass-media 

Pe plan cultural, guvernul Ungariei a acordat la finele anului 2018, prin Fondul Bethleen Gabor, folosit pentru distribuirea sprijinului financiar către ONG-urile din străinătate, suma de 12,68 milioane de euro pentru deschiderea de centre culturale în două mari orașe transilvane, Oradea și Cluj Napoca, considerate cândva fortărețe ale culturii maghiare. Pentru proiectul de la Oradea a fost alocată suma de 7,67 milioane de euro, din care a fost cumpărat, de la urmașii fostului proprietar, Palatul Sonnenfeld de pe strada Moscovei. Pentru proiectul de la Cluj Napoca a fost alocată suma de 4,97 milioane de euro, din care a fost achiziționată o clădire  de pe strada Samuel Brassai, în care a funcționat în perioada interbelică Institutul pentru Literatură și Tipografie Minerva, iar după 1948 a funcționat Tipografia de Stat Ardealul din capitala simbolică a Transilvaniei.  Această clădire a fost cumpărată de la un ONG dubios, denumit Asociația Culturală Minerva și constituit de ziariștii de la cotidianul local de limbă maghiară Szabadszag din Cluj, care s-a declarat succesorul  fostului Institut pentru Literatură și Tipografie Minerva. Ambele imobile, situate în zone ultracentrale, au fost cumpărate prin Fundația pentru Școală, un ONG de casă al UDMR condus de Nagy Zoltan Levente, șeful de cabinet al președintelui Kelemen Hunor. Centrele culturale din Oradea și Cluj Napoca vor purta denumirea de „Casa Maghiară” și în fiecare din acestea vor funcționa o sală de spectacole, destinată îndeosebi trupelor de teatru de limbă maghiară, o bibliotecă, săli de cursuri, săli de expoziții și birouri ale asociațiilor pedagogice și culturale.