Cum a furat Emil Boc proiectul „La Terenuri”

Iniţiativa la La Terenuri – spaţiu comun în Mănăştur  a fost demarată acum mai bine de zece ani de către Asociaţia Colectiv A care, fiind parteneră într-un proiect european, a format un grup de iniţiativă ce şi-a propus ca, împreună locuitorii cartierului, să reconfigureze zona într-un spaţiu comun, accesibil comunităţii locale. Ulterior, eforturile oamenilor implicaţi în ceea ce a însemnat amplul proiect din perimetrul „La Terenuri”, lipsesc cu desăvârşire din discursul oficial, administraţia locală însuşindu-şi toate meritele.

foto: cARTier -Intervenţii Periferice – Silviu Medeşan şi Laura Panait (eds)

Parcelele pe care a fost construită baza sportivă „La Terenuri”, ascund o poveste mai puţin cunoscută şi eforturile susţinute ale unor oameni pe care administraţia locală i-a uitat. Drept dovadă stau două volume cARTier –intervenţii periferice, ai căror editori sunt Laura Panait şi Silviu Medeşan şi Forma urmează situaţiei, cercetarea doctorală a arhitectului Silviu Medeşan – unde analizează iniţiativa La Terenuri – spaţiu comun în Mănăştur, care a dus la construcţia bazei sportive aşa cum o ştim astăzi.

Începuturile proiectului 

Martie 2012, acum mai bine de zece ani. Asociaţia culturală Colectiv A, graţie unei finanţări europene, demarează proiectul  La Terenuri – spaţiu comun în Mănăstur, iniţiativă ce avea să se contureze, pe parcursul mai multor ani, ca un demers de activare a spaţiilor urbane  periferice. 

Un grup de iniţiativă interdisciplinar, care a reunit oameni din domenii conexe, printre care arhitecţi, artişti, peisagişti şi antropologi, coordonat de arhitectul Silviu Medeşan şi activista Laura Panait, şi-a propus încă de la începutul proiectului să lucreze împreună cu  locuitorii cartierului. Luând în calcul nevoile acestora, oamenii implicaţi în proiect şi-au dorit reconfigurarea zonei „La Terenuri”  într-un spaţiu comun, accesibil comunităţii locale. 

 Atrăgător pentru iniţiatorii proiectului a fost că zona era un spaţiu verde, deschis în care se întrevedea posibilitatea construirii unui parc. Statutul juridic incert al terenurilor le-a permis activiştilor să se defăşoare. Aşa cum afirmă Laura Panait şi Silviu Medeşean într-un interviu acodrat cercetătorului Adrian T. Sîrbu, „zona face parte din fostele terenuri agricole ale vechiului sat Mănăştur, unde planificarea socialistă s-a intersectat cu parcelele de spaţiu verde rămase după construiea cartierului”.  Se pare că zona a rămas neconstruită deoarece a fost planificată ca parc, însă nu se cunoaşte  care ar fi fost viitorul acesteia. Aici ar fi fost, de fapt, organizarea de şantier a cartierului Mănăştur. 

Astfel, de-a lungul celor cinci ani de proiect, alături de comunitatea locală, activiştii au ocupat spaţiul şi, împreună cu locuitorii cartierului, au construit o grădină comună, o scenă, un amfiteatru, bănci, alei de acces către parcelele nefolosite şi au reparat un spaţiu de joacă. Au activat zona organizând, printre altele,  ateliere pentru copii, o piaţă volantă şi evenimente culturale. În mai 2013, pe perioada Festivalului Zilele Clujului, au găzduit în fiecare zi dezbateri cu localnicii, în prezenţa unor oficiali de la primărie, în legătură cu părerile lor despre modul în care îşi doresc să arate cartierul. În 2016, printre alte iniţiative, au  lansat petiţia SOS – parcurile Clujului: „Dorim ca zona La Terenuri să devină parc pentru Mănăştur” care a strâns peste 2500 de semături.

     Tododată, au prezentat proiectul La Terenuri – spaţiu comun în Mănăştur în cadrul unor conferinţe în ţări precum Germania sau Bulgaria, făcând proiectul vizibil la scară internaţională.

        Oamenii implicaţi în proiectul La Terenuri  – spaţiu comun în cartierul Mănăştur lipsesc din discursul oficial

După ani de intervenţii spaţiale în zonă, muncă împreună cu comunitatea mănăştureană şi discuţii cu reprenzentanţii autorităţilor locale, Primăria decide să aloce fonduri pentru construcţia bazei sportive „La Terenuri”. Cu o investiţie de 6 milioane de euro, pe o suprafaţă de 4.2 hectare,  noua bază sportivă îşi deschide oficial porţile în anul 2022.

       

foto: cARTier -Intervenţii Periferice – Silviu Medeşan şi Laura Panait (eds)

 Ulterior, apariţia bazei sportive „La Terenuri” a fost revendicată în totalitate de Primărie şi de administraţia locală. 

 Din discursul oficial lipeşte orice menţiune referitoare la încercările de dezvoltare a zonei pe care le-a propus Colectiv A  de-a lungul anilor. Pare că istoria recentă a locului, scrisă de grupul de iniţiativă care a activat în perimetrul „La Terenuri”, a fost complet ştearsă; munca depusă de oamenii din zona activismului şi din sectorul cultural independent a fost folosită pentru a obţine capital de imagine şi apoi uitată. 

 Activiştii care au militat ani de zile pentru  ca „La Terenuri” să devină – cu anumite amendamente – ceea ce e azi  nici măcar nu sunt menţionaţi pe site-ul bazei sportive. La secţiunea Despre noi cap de listă este primarul Boc, care ne vorbeşte frumos despre cum calitatea vieţii unui oraş este dată de accesul pe care îl au locuitorii la facilităţi pentru petrecerea timpului liber. Ce uită însă e să îi amintească pe cei care au militat şi au contribuit concret la creşterea calităţii vieţii mănăşturenilor prin acţiunile colective demarate în zona  „La Terenuri”. 

Luptele sectorului cultural cu Primăria

     E important să ne amintim de această istorie recentă amendată de către Boc şi să dăm credit oamenilor care au înfăptuit-o, cu atat mai mult acum; în contextul în care reprezentanţii sectorului cultural indepedent din Cluj se luptă pentru depolitizarea acordării finaţărilor acordate organizaţiilor culturale din oraş, prin adoptarea unui nou regulament în baza legii OG51/1998, lege specială a culturii ce prevede transparentizarea de selecţie a proiectelor culturale şi  multianualitatea bugetării. 

   Deşi, iniţial, primarul Boc i-a acuzat  pe reprezenanţii sectorului cultural clujean că „fac teatru” în şedinţa de consilu şi s-a arătat reticent faţă de noul regulament propus spre dezbatere de consilierii USR împreună cu artiştii, acesta a desemnat un grup de lucru format din profesionişti în domeniu care au avut ca termen pentru elaborarea regulamentului data de 28 martie, acesta urmând să fie pus în dezbatere publică luna aceasta.   

Citeşte şi:

3 milioane de euro, bani alocați pentru cultura la Cluj-Napoca .UNTOLD nu primește nimic .