Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP) din cadrul Ministerului Afacerilor Externe a anunţat în luna septembrie rezultatele celei de-a doua sesiuni de finanţare, din luna august 2015. Doar 22 dintre cele 207 cereri depuse au fost aprobate şi vor primi finanţare, asta cel puţin deocamdată. Cei mai mulţi bani merg spre Foaia Românească, publicaţie a românilor din Ungaria. Românii din Serbia s-au arătat extrem de nemulţumiţi de respingerea proiectelor a mai multe asociaţii care au activitate intensă, dar le lipsesc fondurile.
Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP) a organizat, în perioada 30 iulie – 13 august 2015, cea de-a doua sesiune de depunere a cererilor de finanţare pentru proiectele destinate sprijinirii activităţii românilor de pretutindeni.
În cadrul acestei sesiuni au fost înregistrate un număr de 207 cereri de finanţare. Doar 22 de cereri au întrunit punctajul de minimum 25 de puncte şi au fost aprobate spre finanţare. Un număr de 144 de cereri nu au întrunit punctajul necesar, iar alte 41 de cereri nu au fost admise în etapa de evaluare şi selectare, fiind declarate neeligibile.
Cine a primit finanţare
Solicitanţii sunt eligibili dacă dezvoltă programe şi proiecte în sprijinul românilor de pretutindeni. Eligibilitatea se dovedeşte prin experienţa în derularea programelor, proiectelor sau acţiunilor, calitatea activităţilor organizate sau calificarea membrilor echipei care derulează programele, proiectele sau acţiunile. Un solicitant nu poate să depună mai mult de trei proiecte pe an.
Cei mai mulţi bani au mers către editura de presă şi carte românească NOI, care a primit 100.000 de lei pentru finanţare parţială a publicaţiei Foaia românească din Ungaria. Pe locul al doilea este un alt proiect din Ungaria. Uniunea culturală a românilor din Ungaria a primit 94.475 lei pentru publicaţii culturale româneşti. Prin comparaţie, în Serbia, unde s-au aprobat trei proiecte, au mers doar 17.100 de lei pentru Centrul românesc pentru instituţiile democratice şi drepturile omului, proiectul ”Lumea colorată a copilăriei”. Centrul cultural Infinitum, pentru realizarea unor ateliere de limbă română cu elemente de cultură şi civilizaţie, a primit 4.500 de lei. Iar 44.000 de lei au fost alocaţi pentru Iniţiativa românilor din Serbia, cu proiectul ”Casa românească din Timoc cu bibliotecă şi cursuri de limbă română cu elemente de cultură naţională”.Un total de 65.600 de lei, adică de trei ori mai puţin decât pentru două proiecte din categoria mass media în Ungaria.
”Suntem Români pentru că aşa ne-a dat Dumnezeu”
Românii din Serbia sunt dezamăgiţi de banii alocaţi pentru proiectele lor. De exemplu, a patra a „Festivalului de fluier” din satul Metovnica, comuna Bor, care a avut ca organizatori Asociaţia pentru cultura Românilor/ din Serbia „Ariadnae Filum” în cooperarea cu Comunitatea locală Metovnica şi Societatea culturală „Polet”, a fost finanţată până acum de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni al Guvernului Românie. Acesta, după trei ani, a renunţat se finanţeze proiectul „Caravana culturi şi tradiţii populare în Timoc”, care cuprindea circa 15 manifestări culturale româneşti în estul Serbiei.
”Noi nu suntem Români nici pentru Belgrad nici pentru Bucureşti, suntem Români pentru că aşa ne-a dat Dumnezeu. Ne păstrăm cultura, limba şi tradiţiile şi dacă nu ne ajută nimeni”, a declarat Zavişa Jurj, reprezentantul „Ariadnae Filum”. ”După ce am organizat o serie de evenimente de Ziua limbii române unul din ele fiind acest festival, la celelalte 12-13 renunţăm din lipsa surselor financiare, DPRRP refuzând să ne mai finanţeze. Este vorba de manifestări culturale româneşti în localităţi mari româneşti, unde acum patru ani prima dată am organizat astfel de manifestări unde ne exprimam româneşte. Pentru că în rest aceste evenimente sunt controlate de autorităţile sârbe şi sunt făcute în aşa fel ca limba si cultura lor să fie dominante.
Serbia are doar trei proiecte finanţate, Ucraina cinci
Exemplu, în oraşul Ciupria, centrul românilor de pe Valea Moravei, unde se află 13 sate pur româneşti. În 2012 la prima ediţie a Festivalului de cântece româneşti, prima dată după 35-40 de ani romanii au putut să audă limba lor maternă pe scenă. S-a făcut atunci un parteneriat cu televiziunea locală, care a transmis trei emisiuni în câteva reprize. Acum totul s-a terminat. Parcă cei care conduc Departamentul Politici pentru Românii de Pretutindeni lucrează complice cu autorităţile sârbe ca noi să dispărem ca români”, a adăugat Zavişa Jurj a declarat Zavişa Jurj.
Nici cei de la Comunitatea Românilor din Serbia nu sunt mulţumiţi de faptul că proiectele depuse pentru a fi finanţate de DPRRP au fost respinse. ”Motivul invocat, despre care conducerea CRS nu a fost informată, este acela al unei datorii de 2400 de euro la MAE, pe care CRS o are de pe timpul când CRS era condusă de infractorul Ion Cismaş. Faptele bune trebuiesc pedepsite de către DPRRP care devine un fel de complice al Serbiei la asimilarea românilor din Timoc şi Voivodina”, scrie Romanian Global News.
Finanţarea acordată nu poate depăşi plafonul maxim prevăzut, pe categorii de programe, pentru fiecare proiect în parte, după cum urmează:
- Cultura – „Constantin Brâncuşi” – maximum 50.000 Lei;
- Educaţie – „Nicolae Iorga” – maximum 100.000 Lei;
- Societate civilă – „Dimitrie Gusti” – maximum 50.000 Lei;
- Mass-media – „Mihai Eminescu” – maximum 100.000 Lei;
- Spiritualitate şi tradiţie – „Andrei Şaguna” – maximum 100.000 Lei.
