Pe vremea când Dan Barna era secretar de stat, firmei sale i-au fost aprobate patru proiecte europene în cadrul cărora compania a gestionat 13 milioane de lei. Acest lucru se întâmpla pe când Cristian Ghinea se afla la primul mandat de ministru al Fondurilor Europene și nu ar fi fost posibil un astfel de demers dacă acesta nu ar fi semnat o extindere, transmite Newsweek.
Deja celebrele proiecte de “antreprenoriat social” ale lui Dan Barna care au sfârșit în eșec și conflicte de interese (bani acordați propriei surori, de exemplu) au fost realizate prin intermediul firmei Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare DCG SRL. În aceasă firmă, după 2010, asociați erau Dan Barna și Dragoș Jaliu, fiecare cu câte 50%.
Secretarul de stat Barna iese din firmă
Pe 16 mai 2016, când Barna a fost numit secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene de către premierul Dacian Cioloș, actualul vicepremier deținea jumătate din Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare DCG SRL iar soția sa, Olga Totolici, era administrator al firmei.
Abia după o lună și jumătate de la numirea ca secretar de stat, pe 30 iunie 2016, Barna iese din firmă, conform Registrului Comerțului: “Asociatul Barna Ilie Dan transmite către asociatul Jaliu Dumitru Dragoș toate cele 40 de părți sociale pe care le deține la Societate, fiecare parte socială având o valoare nominală de 10 lei, cele 40 părți sociale având o valoare totală de 400 lei, reprezentând 50% din capitalul social al Societății”.
Ghinea extinde termenul de depunere a proiectelor
După nici două luni și jumătate, pe 9 septembrie 2016, ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, semnează ordinul de ministru 1839 prin care aprobă Ghidul Solicitantului Condiții Specifice “România Start Up Plus”. “România Start Up Plus” era un apel de proiecte finanțat din POCU (Programul Operațional Capital Uman) 2014 – 2020. Proiectele urmăreau dezvoltarea antreprenoriatului de către de către persoane fizice din categorii vulnerabile (șomeri, persoane inactive, persoane care au un loc de muncă).
Ghidul Solicitantului reglementa condițiile care trebuie îndeplinite pentru ca aplicanții să se califice la a primi bani pentru implementarea proiectelor. Printre aceste condiții se număra și data până la care puteau fi depuse proiectele. Prin Ghid, data maximă de depunere a fost stabilită la 30 octombrie 2016. Un prim Corrigendum (document care modifica Ghidul) stabilea, printre multe alte schimbări, că termenul de depunere a proiectelor se prelungește cu o zi, până la 31 octombrie 2016.
Un al doilea Corrigendum, însă, semnat și publicat pe 21 octombrie 2016 de către ministrul Ghinea, extindea termenul de depunere a proiectelor în sistemul informatic MySMIS până la 16 noiembrie 2016.
La zece zile după semnarea acestui al doilea Corrigendum, pe 1 noiembrie 2016, Dan Barna a fost “eliberat din funcție la cerere” de către premierul Dacian Cioloș.
Fosta firmă a lui Barna beneficiază de extinderea lui Ghinea
Care să fi fost motivele pentru care ministrul Cristian Ghinea a decis prelungirea termenului de depunere a proiectelor până la 16 noiembrie? În mod normal, astfel de decizii se întemeiază pe argumente și note de fundamentare care sunt păstrate în minister. Nu a fost și aici cazul. Un motiv, totuși, trebuie să fi existat.
Iar pe 16 noiembrie, în chiar ultima zi posibilă de depunere de proiecte, s-a întâmplat ceva: Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare DCG SRL, firma din care Dan Barna ieșise pe 30 iunie, a depus patru proiecte în sistemul informatic MySMIS al Ministerului Fondurilor Europene. Într-unul din proiecte, fosta firmă a lui Barna era lider, în celelalte trei – partener.
Toate cele patru proiecte au fost aprobate și finanțate.
Atât pe 9 septembrie 2016, când Ghinea a semnat ordinul care aproba Ghidul Solicitantului Condiții Specifice “România Start Up Plus”, cât și pe 21 octombrie 2016, când același ministru Ghinea semna (prin Corrigendum nr. 2) prelungirea termenului de depunere a proiectelor, Dan Barna era secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene.
A influențat Dan Barna în vreun fel semnarea celor două documente pentru ca firma din care tocmai ieșise să fie favorizată? I-a cerut Barna lui Ghinea să prelungească termenul de depunere a proiectelor pentru ca fosta sa firmă să poată depune documentația?
Newsweek România le-a cerut și lui Cristian Ghinea, și lui Dan Barna, explicații pe acest subiect încă din decembrie 2020. Cererile Newsweek România au fost reiterate în luna ianuarie a.c. Barna a promis în decembrie că va oferi un răspuns, dar nu a făcut asta nici până acum. Ghinea, însă, nu a reacționat în nici un fel.
Cum a luat fosta firmă a lui Barna 13 din 40 de milioane de lei
Cele patru proiecte depuse pe 16 noiembrie 2016 au fost aprobate și apoi finanțate din bani europeni și naționali cu peste 40 de milioane de lei. Din această sumă, aproape 13 milioane de lei au fost gestionați de către Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare DCG SRL, fosta firmă a lui Dan Barna.
Astfel, în proiectul cu cod SMIS 105851, intitulat “Start-Up@CENTRU”, fosta firmă a lui Barna a fost lider și a gestionat șase milioane de lei din 11,88 milioane de lei, valoarea totală a proiectului. Potrivit prezentării oficiale, “Proiectul este implementat de www.fonduri-structurale.ro (Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare DCG SRL), în calitate de Beneficiar, împreună cu partenerii Iceberg Consulting SRL (Partener 1), Fundația Civitas pentru Societatea Civilă – Filiala Cluj – Napoca (Partener 2) și Municipiul Alba Iulia (Partener 3).”
În proiectul cu cod SMIS 104273, intitulat “NOI AntrepreNORI”, fosta firmă a lui Barna a fost partener și a gestionat 2,5 milioane de lei din 8,9 milioane de lei, valoarea totală a proiectului. Potrivit prezentării oficiale, “Proiectul este implementat de Fundația Civitas pentru Societate Civilă – Filiala Cluj-Napoca în parteneriat cu www.fonduri-structurale.ro (Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare DCG SRL) și Asociația Centrul pentru Politici Publice – CENPO.
Prin proiectul NOI AntrepreNORI (Un PLUS pentru START UP-urile Regiunii Nord-Vest) ne propunem să încurajăm antreprenoriatul în Regiunea Nord-Vest prin formarea antreprenorială a 307 persoane și susținerea înființării a 38 de întreprinderi cu profil nonagricol în zona urbană.”
În proiectul cu cod SMIS 106050, intitulat “Atelierul de Antreprenori”, fosta firmă a lui Barna a fost partener și a gestionat peste 1,2 milioane de lei din aproape 9,2 milioane de lei, valoarea totală a proiectului. Potrivit prezentării oficiale, “Proiectul este implementat de Universitatea de Vest din Timișoara în parteneriat cu www.fonduri-structurale.ro (Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare DCG SRL).
Prin Atelierul de Antreprenori ne propunem să încurajăm antreprenoriatul în Regiunea Vest prin crearea unui cadru dinamic și sustenabil, favorabil dezvoltării abilităților antreprenoriale, înființării și susținerii întreprinderilor cu profil nonagricol din mediul urban.”
Iar în proiectul cu cod SMIS 106802, intitulat “Start Up Smart 2.0”, fosta firmă a lui Barna a fost partener și a gestionat aproape 3,2 milioane de lei din aproape 10,3 milioane de lei, valoarea totală a proiectului. Potrivit prezentării oficiale, “Proiectul este implementat de Asociația Centrul de Dezvoltare Smart în parteneriat cu Patronatul Tinerilor Întreprinzători din Regiunea Sud-Est și cu www.fonduri-structurale.ro (Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare DCG SRL).
Proiectul Start UP Smart 2.0 își propune încurajarea antreprenoriatului în Regiunea de Sud – Est prin susținerea înființării de noi întreprinderi de către persoane fizice (șomeri, persoane inactive, persoane care au un loc de muncă), care au reședința sau domiciliul în mediul urban sau rural din regiune și doresc să înființeze o afacere cu profil non-agricol în mediul urban.”
