Proiectul legat de reorganizarea traficului pe Calea Moților- Calea Mănăștur a readus în discuție necesitatea protejării unor clădiri monument istoric din acea zonă. Una dintre ele este clădirea Vechii Vămi, situată pe Calea Mănăștur la numărul 1.  

Chiar dacă acum poate ne apare ca o simplă casă pe lângă care trecem nepăsători, până la mijlocul anilor 1800 aici a funcționat cea mai importantă vamă a Clujului.

Profesorul clujean Vladimir Bogosavlievici explică de ce era nevoie de o vamă chiar acolo. ”Toate arterele principale în acea perioadă aveau vămi, era un mod de a aduce venituri pentru oraș. Iar Calea Mănăștur era un drum comercial foarte important în acea vreme. Practic drumul acesta, unde era vechea vamă, făcea legătura între Oradea, zona de vest, și Moldova”.

Clădirea a fost proiectată de cunoscutul arhitect de origine austriacă Iozsef Leder și a fost construită între 1812-1814.

”Nu știu dacă lumea de azi mai știe despre faptul că acolo a existat o vamă. Clădirea este în stil baroc, acum e o locuință privată. Fațada are 80 de metri și nu prea e decorată. Este surprinzătoare însă poarta de la parter, care la un moment dat avea doar înălțimea de 1 metru, ceea ce indica nivelul de odinioară a drumului. Acum au mai ridicat-o. Pe flancuri are o lățime de circa 10 metri, există și un foișor cu arcade semicirculare grupate spre capete câte două, care cuprind între ele un corp de clădire aflat în rezalid, adică ieșit în afară. Ferestrele dinspre curte sunt dreptunghiulare și nu au ancadramente, deci e o clădire interesantă din punct de vedere arhitectonic, tipică pentru stilul baroc”, adaugă profesorul clujean.

Vama de pe Calea Mănăștur nu era singura din oraș. ”La numărul 16 pe Bulevardul Eroilor există Casa Tricesima, denumire care vine de la faptul că în acele vremuri a treizecea parte din valoarea produselor venite din exterior, din Apus erau vămuite aici de oficialități. Casa de pe Eroilor e ceva mai veche, din secolele al XVI-lea – XVII-lea. Mai era o vamă lângă biserica luterană de astăzi, e vorba despre o clădire care însă nu mai există acum”, spune profesorul Vladimir Bogosavlievici.

Sursa: zcj.ro.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here