Consilierii locali au discutat în cadrul şedinţei de săptămâna trecută criteriile pentru acordarea locuinţelor sociale puse de Primăria Cluj-Napoca la dispoziţia cetăţenilor din categoriile sociale vulnerabile. S-a atras atenţia asupra faptului că punctajul mare pentru cei cu studii de doctorat creează un dezavantaj prea mare pentru familiile în care membrii au un nivel mai scăzut de educaţie, însă au copii în îngrijire.
Consilierul UDMR Csoma Botond, care este actualmente şi preşedinte de şedinţă, a cerut un amendament la „proiectul de hotărâre privind criteriile de punctare (criterii de eligibilitate şi selecţie) pentru soluţionarea cererilor de locuinţe sociale şi repartizarea acestora în regim de închiriere…”. Acesta a subliniat că este prea mult să li se acorde cetăţenilor clujeni cu doctorat, pe de o parte, cele 20 de puncte pentru studii superioare, şi apoi încă 30 de puncte pentru studiile de doctorat.
Colega sa de la PSD, Claudia Anastase, a precizat că de fapt cele 30 de puncte sunt acordate de o comisie specială, care evaluează criteriile de excelenţă, şi decide acordarea unui punctaj între 0 şi 30 de puncte, nu doar celor cu studii doctorale, dar şi deţinătorilor de brevete de invenţie, de exemplu. Astfel, nu este obligatoriu ca cei care au absolvit studii doctorale să primească 50 de puncte.
Botond a propus iniţial reducerea punctajului pentru doctorat de la 30 de puncte la 10, însă până la urmă s-a vorbit despre posibilitatea de a amâna decizia până când aleşii locali vor discuta mai în detaliu criteriile de selecţie, amendament care a fost respins cu 15 voturi împotrivă. A trecut însă amendamentul lui Radu Moisin, de la PDL, care prevede scoaterea doctoratului din criteriile de excelenţă discutate în comisie şi alocarea automată a unui punctaj progresiv pentru fiecare nivel de educaţie.
Astfel, persoanele care nu au deloc studii sau au studii primare vor obține 5 puncte, cei care au studii generale vor primi 20 de puncte, cei care și-au finalizat studiile liceale, sau au urmat cursurile unor școli profesionale, sau ale unor școli tehnice, precum și maiștri vor primi 35 de puncte, persoanele care au absolvit studiile de lungă durată 40 de puncte, iar cei care au finalizat doctoratul 45 de puncte, iar cazurile de excelență vor putea obține maxim 10 puncte din partea comisiei.
Calcularea punctajului
Legea nr. 144/1996 prevede la art.43 că locuinţele sociale se repartizează de către autorităţile administraţiei publice locale care le au în administrare pe baza criteriilor stabilite anual de către acestea şi de ele pot beneficia: persoanele şi familiile evacuate sau care urmează să fie evacuate din locuinţele retrocedate foştilor proprietari, tinerii cu vârsta până la 35 de ani, cei proveniţi din instituţiile de ocrotire socială, invalizii de gradul I şi II, persoanele cu handicap, pensionarii, veteranii şi văduvele de război şi revoluţionarii.
Potrivit referatului proiectului de hotărâre, la stabilirea ordinii de prioritate se au în vedere condiţiile de locuit ale solicitanţilor, numărul copiilor şi al altor persoane din gospodărie, starea sănătăţii şi vechimea cererilor. Anul acesta, comisia pentru alocarea locuinţelor sociale a menţinut prevederile din hotărârile de Consiliu Local de anul trecut referitoare la aceste criterii.
Referatul a mai fost prezentat consilierilor locali în 15 martie, când a fost retras de pe ordinea de zi de către iniţiator. Ulterior, Comisia mixtă pentru repartizarea locuinţelor fond de stat a discutat memoriul Grupului de lucru al organizaţiilor civice şi a decis cu majoritate de voturi ca punctare pe baza criteriului care se referă la nivelul de educaţie să fie de 20 de puncte pentru studii universitare, 15 puncte pentru liceu şi şcoală profesională, 10 puncte pentru studii generale şi 5 puncte pentru studii primare sau deloc. De asemenea, s-a introdus ideea de cazuri de excelenţă, prin care „se înţeleg cazurile solicitanţilor care şi-au adus aportul la creşterea prestigiului Municipiului Cluj-Napoca, sau a ţării prin performanţe intelectuale, culturale, sportive, civice, etc.”, prevede referatul. Pentru acest criteriu, care include şi studiile de doctorat, comisia poate acorda între 0 şi 30 de puncte.
Deşi s-a atras atenţia asupra faptului că studiile doctorale ar trebui incluse la criterii care ţin de nivelul de educaţie, au fost consilieri care s-au împotrivit reducerii punctajului pentru studii doctorale, subliniind că este vorba de o muncă susţinută pe o perioadă de circa cinci ani, care trebuie apreciată de comisie. Cu toate acestea, susţinătorii amendării formei iniţiale a criteriilor propuse au arătat că nu toate doctoratele pot fi considerate „performanţe intelectuale care au crescut prestigiul municipiului”.
Punctajele se acordă pentru condiţii de locuit – dacă solicitantul stă în chirie poate primi între 2 şi 20 de puncte în funcţie de perioada cât a fost chiriaş, dacă este tolerat în spaţiu între 0 şi 10 puncte, în funcţie de suprafaţa per membru de familie – în funcţie de starea civilă, între 2 şi 10 puncte, în funcţie de familie, cu 2 puncte acordate pentru fiecare copil în cazul familiei monoparentale (amendament propus de viceprimarul Anna Horvath şi votat de consilieri), de venitul mediu pe membru de familie, care nu poate fi mai mare decât venitul net mediu pe economie, studii, vechimea în muncă şi condiţii speciale, cum ar fi vechimea solicitării, persoanele cu dizabilităţi, pensionari sau cei evacuaţi din locuinţele retrocedate.
Cifrele vorbesc
O analiză publicată pe Critic Atac semnată de Cristina Raţ, din martie 2011, arată că o tânără cu doctorat are şanse mai bune de a primi o locuinţă socială decât o familie monoparentală sau o familie cu un copil, dar cu nivel de educaţie mai scăzut. Autoarea face o comparaţie între Cluj-Napoca şi Sectorul I din Bucureşti, în care arată că, pe baza criteriilor de atunci, „dacă în Bucureşti – Sector 1, familia cu doi copii beneficiară de ajutor social are prioritate în accesul la o locuinţă socială, la Cluj-Napoca scorul lor este cel mai scăzut dintre cele trei situaţii. Tânăra cu doctorat, fără copii, care stă în chirie şi are un venit peste cel mediu se clasează de departe în fruntea ierarhiei nevoiaşilor”, arăta Cristina Raţ.
Reluând calculele pe baza criteriilor votate săptămâna trecută, o tânără divorţată cu trei copii, care este tolerată în spaţiu în locuinţa părinţilor şi a terminat şcoala profesională are acelaşi punctaj cu o familie cu un copil, nivel de educaţie şcoală profesională, care stă în chirie şi beneficiază de ajutor social, adică 85 de puncte. Din acest punct de vedere, suplimentarea punctajului pentru fiecare copil avut în întreţinere a adus familiei monoparentale 5 puncte în plus (tinerii căsătoriţi primesc 1 punct pentru fiecare copil). Tânăra cu doctorat, care câştigă peste salariul mediu pe economie şi stă în chirie adună 72 de puncte.
Dacă se menţinea varianta propusă la începutul şedinţei, cu cele 30 de puncte propuse pentru cazuri de excelenţă, tânăra intelectuală clujeană le-ar fi depăşit pe ambele familii cu 12 puncte. Chiar dacă tânăra divorţată ar fi locuit în chirie de ani buni, tot nu ar fi avut şansa, în contextul menţinerii variantei iniţiale a proiectului, să depăşească punctajul unei persoane educate, fără copii în întreţinere, şi care câştigă mult mai bine, pentru accesarea unei locuinţe sociale la Cluj-Napoca.
Diana Gabor
