Pe 26 iunie 2013, Guvernul a adoptat Ordonanţa care prevedea reorganizarea ANAF ca urmare a fuziunii prin absorbţie şi preluarea activităţii Autorităţii Naţionale a Vămilor şi a Gărzii Financiare. Noua Direcţie Generală Antifraudă copiază însă, schimbând câte un cuvânt pe ici – pe colo, toate atribuţiile foştilor comisari ai Gărzii Financiare, care acum se cheamă inspectori.
Restructurarea ANAF constituie o precondiţie pentru implementarea proiectului de modernizare a administraţiei fiscale, convenit cu instituţiile europene şi pentru care s-a semnat un acord de împrumut cu Banca Mondială, arăta Guvernul la mijlocul anului trecut. Astfel, în cadrul ANAF a fost înfiinţată Direcţia Generală Antifraudă Fiscală (DGAF), structură fără personalitate juridică, cu atribuţii de combatere a actelor şi faptelor de fraudă şi evaziune fiscală. Crearea DGAF este unul dintre elementele principale ale reorganizării ANAF, care prevedea redistribuirea a 2.500 de posturi – 2.000 pentru DGAF, 100 pentru Direcţia marilor contribuabili şi 400 pentru Direcţia regională a finanţelor publice a Municipiului Bucureşti. Noua structură a ANAF a intrat în vigoare la 1 august 2013 şi a prevăzut absorbţia autorităţii vamale şi crearea a opt direcţii regionale de finanţe publice. Garda Financiară a fost desfiinţată pe 30 octombrie 2013, iar în locul ei a apărut la 1 noiembrie DGAF.
Companiile au jubilat
Potrivit unui sondaj al companiei de consultanţă fiscală PwC România, ale cărui rezultate au fost publicate în noiembrie, 40% dintre companiile chestionate susţin că iniţiativa reorganizării Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală este absolut necesară, iar 48% dintre respondenţi susţin procesul, dar spun că are nevoie de anumite ajustări. Aproape toţi managerii financiari (96%) au arătat că autorităţile fiscale ar trebui să aibă drept obiectiv central combaterea evaziunii fiscale, iar trei sferturi dintre respondenţi au subliniat nevoia informatizării procesului de depunere a declaraţiilor fiscale şi de plată a taxelor. Un procent semnificativ (25%) dintre cei chestionaţi au indicat că autorităţile fiscale ar trebui să se concentreze pe îmbunătăţirea pregătirii profesionale a inspectorilor fiscali. Să nu uităm însă că reorganizarea ANAF, în special desfiinţarea Gărzii Financiare şi reorganizarea Vămii, s-a văzut şi în colectarea mai slabă a veniturilor în trimestrul al treilea din 2013, golul de venituri determinând autorităţile să efectueze o rectificare bugetară negativă.
Fostul ministru al Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu, a anunţat, la conferinţa de lansare a proiectului de modernizarea a administraţiei fiscale, care va fi implementat, în perioada 2013-2018, în colaborare cu Banca Mondiala, ca Direcţia Naţională Antifraudă Fiscală va fi concentrată pe marea evaziune fiscală.
Cum salvăm încasările la stat
”Îmi doresc ca administraţia fiscală să fie în măsură să reacţioneze operativ la toate informaţiile şi analizele privind evaziunea fiscală şi frauda fiscală. Degeaba constatăm după luni sau ani de zile că anumite firme au făcut evaziune fiscală, mergem cu toate structurile de control ale ANAF, le verificăm, stabilim impozite şi taxe suplimentare, majorări şi penalităţi, iar sumele nu se mai încasează niciodată. Vreau ca această structură să meargă la marea evaziune fiscală şi frauda fiscală şi la activităţile de contrabandă. Rolul Direcţiei Antifraudă este să schimbe comportamentul celor care au intenţia sau fac evaziune fiscală, de a-i prinde şi de a le confisca sumele, să le recupereze operativ”, a spus Chiţoiu, citat de agenţia Agerpres. Această schimbare ”operativă” a avut loc printr-un copy-paste din OUG 91/2003 privind organizarea Gărzii Financiare la OUG 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, respectiv desfiinţarea Gărzii Financiare şi înfiinţarea Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală. Pe alocuri apare termenul ”vamal”, ”ecuson”, ”comisar” este înlocuit cu ”inspector” sau este parafrazată exprimarea, elementele principale rămânând aceleaşi. În plus, noua ordonanţă limitează atribuţiile angajaţilor la acţiuni de prevenire, nu şi de combatere a faptelor ilicite în domeniul fiscal.
Reţeta eficienţei: mai puţini oameni
”Am desfiinţat Garda Financiară, plecând şi de la elementele de corupţie ce existau în sistem, şi suntem în proces de angajare la o nouă structură de combatere a evaziunii fiscale şi a fraudei fiscale – Direcţia de Antifraudă Fiscală. (…)
De 23 de ani, toată lumea, toate guvernele, toţi miniştrii de Finanţe, toţi preşedinţii ANAF s-au bătut în piept că reduc evaziunea fiscală cu Garda Financiară – şi nu s-a redus. A crescut de la an la an. Noi, acum, vrem să creăm o entitate nouă, o structură nouă, cu oameni profesionişti, integri, pentru că vor trebui să treacă teste de integritate, să nu fie şantajabili, pentru că nu putem să mergem la infinit cu aceşti oameni care, de 23 de ani, nu au făcut nimic”, mai spunea ministrul.
Foştii comisari, călcaţi în picioare
”Afirmaţia ministrului Chiţoiu potrivit căreia desfiinţarea Gărzii Financiare a fost impusă de “elementele de corupţie ce existau în sistem”, este foarte gravă, întrucât, dacă a avut cunoştinţă de astfel de elemente de corupţie şi nu a luat măsurile legale, poate fi acuzat de favorizarea infractorilor”, arată fostul inspector al Gărzii Financiare Cluj Marius But, făcând referire la funcţiile de conducere deţinute de acesta de-a lungul timpului în cadrul ANAF. ”Dacă se face că uită sau poate că nu a cunoscut sau nu a vrut să cunoască rezultatele adevărate ale Gărzii Financiare, raportate la numărul redus de personal, în comparaţie cu cel al altor instituţii, măcar pentru angajaţii acestei instituţii nu au fost închiriate autobuze sau alte mijloace de transport pentru “excursii” la DNA. Totodată ministrul Chiţoiu uită că în perioada sa de Ministru al Finanţelor, comisarii Gărzii Financiare au primit dispoziţie imediat după apariţia OUG 74/2013 să finalizeze doar lucrările începute, în rest să returneze toate solicitările şi să-şi efectueze concediile şi zilele libere, tocmai pentru a demonstra lipsa de implicare a instituţiei urmare a rezultatelor ce urmau să fie înregistrate şi a argumentat astfel nevoia desfiinţării ei”, mai spune Marius But.
Ce a schimbat de fapt modificarea
Comisarul But arată, cu argumente, că, în urma reducerii de personal, dat fiind că există un număr de patru judeţe care nu au nici un inspector antifraudă şi 10 judeţe în care a fost admis un singur inspector (inoperante, pentru că la un control trebuie să participe minim doi inspectori), e foarte posibil ca monitorizarea achiziţiilor intracomunitare, acţiune care după statistici, a condus la încasări suplimentare la buget în ceea ce priveşte TVA, să devină istorie, la fel ca instituţia recent desfiinţată. În plus, activitatea de control a buticurilor, unul din lucrurile reproşate de ministru Gărzii Financiare, a ajuns să fie principala şi singura activitate a noii Direcţii Antifraudă Fiscală create, fără a avea pretenţia corectei înţelegeri a termenului “de luptă cu marea corupţie şi marea evaziune fiscală”.
