Ziarul „Universul”, septembrie 1919. Sursă foto: Digi24.ro

Capitala duce lipsă de medicamente, în plină criză sanitară care se suprapune peste una politică, cauzată de organizarea alegerilor parlamentare în timpul decretării stării de asediu. În presă apar relatări despre fraude electorale comise de liberali iar Opoziția cere anularea alegerilor. În paralel, „bolile se întind” iar proprietarii de hanuri și restaurante sunt amenințați cu închiderea afacerilor dacă nu respectă măsurile impuse de guvern referitoare la „declararea boalelor molipsitoare”. Așa arată tabloul României anului 1919, în plină pandemie de gripă spaniolă, conform relatărilor din „Universul”, cel mai popular și citit ziar al vremii.

Știrile și comentariile din presa vremii surprind un tablou asemănător până în cele mai surprinzătoare detalii cu situația de acum din România aflată, la 100 de ani distanță, în plină pandemie de COVID-19.

„Pricina de căpetenie a răspândirii molimelor e murdăria”

„S’au ivit numeroase noui cazuri de boli molipsitoare, cari fac ravagii din cauză că nu se desinfectează lucrurile cari au venit în contact cu bolnavii”, se arată într-o știre publicată în septembrie 1919 de „Universul”, cu titlul „Bolile se întind”, în plin val al pandemiei de gripă spaniolă care lovise deja România.

Aflăm, cu această ocazie, preocupările unui „inspector comunal foarte îngrijat” de faptul că greva grăjdarilor și vizitiilor din Capitală crea o problemă sanitară majoră, deoarece „nu are cine conduce în oraș etuvele de desinfectare”.

„Căldura mare, mormane de gunoi, domnule primar și, credem că a’ți auzit și d-voastră că pricina de căpetenie a răspândirii molimelor e murdăria…”, se arăta în materialul publicat în „Universul”.

În paralel, speculanții din industria HoReCA le făceau viața grea consumatorilor bucureșteni. La „Carul cu bere”, o salată de boeuf conținea două-trei măsline, ceva muștar și costa 5 lei.

„După fixarea nouilor prețuri, salata costă 4 lei: măslinele și muștarul se aduc pe o farfurie aparte cu prețul de 1 leu, ceeace face exact vechiul preț: 5 lei porția”.

Dintr-o altă știre aflăm despre „Declararea boalelor molipsitoare”, un soi de ghid informativ al epocii prin care autoritățile arătau cine și cum să facă raportarea de noi cazuri de îmbolnăviri „spre a putea lua urgent măsuri urgente de izolare, desinfecție, deparasitare, vaccinare, revaccinare etc.”

În anul 1919, singurele metode prin care o persoană putea informa „serviciul sanitar” (echivalentul DSP-ului de acum) asupra unui caz nou de „boală molipsitoare” erau să anunțe „direct sau printr’o carte poștală scutită de taxă”. 

„Se atrage atențiunea că neîndeplinirea cu știință a acestei declarații aduce după sine pedepse (închiderea localurilor, stabilimentelor, internatelor, hotelurilor, amenzi și darea în judecată”

Concomitent, viața își continua cursul. În București, în aceeași perioadă erau la mare căutare conductorii mecanici, lucrătoarele „bune jupiere și corsagiere”, precum și vânzătorii „rutinați în coloniale” (se admit și domnișoare).

21 iulie 1919: Generalul Eremia Grigorescu moare de gripă, „o moarte atât de stupidă”

Una din personalitățile marcante ale vremii care a murit de gripă spaniolă, în iulie 1919, a fost însuși generalul Eremia Grigorescu, eroul de la Oituz și Mărășești.

Text preluat integral de pe Digi24. Citește continuarea AICI.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.