Cum sa obţii un credit de trei milioane pe baza unui e-mail

Omul de afaceri clujean Pop Sebastian, administratorul mai multor firme de construcţii, este judecat pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi uz de fals, el reuşind să convingă un partener de afaceri din Germania să-i împrumute aproape 3 milioane de euro, pentru care a garantat cu 27 hectare de teren. Pentru a-i determina pe reprezentanţii firmei germane să-i acorde împrumutul, Popa Sebastian a prezentat, prin e-mail, trei contracte scanate contrafăcute, ce atestau nereal că este proprietarul terenurilor respective. Apărarea a găsit punctele slabe, nu puţine, din dosarul de anchetă şi încearcă să îl facă scăpat.

În cursul lui decembrie 2008, ca urmare a publicării pe internet a unui anunţ de publicitate de către societatea germană Prostein referitor la vânzarea unei instalaţii de concasare a pietrei, reprezentanţii acestei societăţi află de existenţa unui cetăţean român, Popa Sebastian, care ar fi interesat de achiziţionarea instalaţiei, dar care nu avea resursele financiare nici pentru a o cumpăra, nici ca să o exploateze.

În scurt timp se pune la cale o eventuală colaborare. Reprezentanţii SAB Scotterwerke Hohenlohe Bauland GMBA&CO KG Industrie Park Germania (SHB) au venit în România, Popa Sebastian le-a prezentat un drum de acces către cariera de piatră şi o hartă pe care era haşurat un teren ce pretindea a fi al lui şi care conţinea şi acel drum de acces. S-a demarat înfiinţarea unei noi societăţi, Prostein SRL România, de întocmirea actelor urmând să se ocupe Popa Sebastian şi doi avocaţi ce reprezentau societatea germană. Pe 16 iunie 2009, au fost trimise pe e-mail trei contracte de vânzare cumpărare, scanate, ce făceau dovada că Popa Sebastian era proprietarul terenului prezentat şi care urma să reprezinte aportul adus de el în cadrul societăţii. În mai 2009, s-au încheiat două contracte de credit. Unul între SHB şi Prostein România, prin care SHB acorda un credit în valoare de două milioane de euro Prostein România pentru demararea activităţii de producţie şi funcţionarea societăţii. Tot la această dată s-a încheiat un contract de credit între Prostein România şi Popa Sebastian, prin care Popa Sebastian acorda un credit în valoare de două milioane de euro acestei societăţi, după ce va înstrăina un teren în suprafaţă de 27,25 de hectare. În contract se stipula că practic, Popa Sebastian fie aduce acea suprafaţă ca aport în natură, fie aduce suma de două milioane de euro ce reprezenta creditul acordat de SHB.

La un moment dat s-au făcut presiuni asupra lui Popa Sebastian pentru a aduce terenul ca aport la capitalul societăţii, ca urmare s-a semnat un contract de vânzare-cumpărare între Popa Sebastian, soţia sa şi Prostein România, prin care se înstrăina terenul respectiv către Prostein. În martie 2010, reprezentanţii SHB au constatat că Prostein România nu e proprietarul suprafeţei de teren cumpărate de la Popa Sebastian şi au făcut o plângere la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, plângere care a fost declinată mai departe către DNA Cluj. DNA Cluj s-a sesizat din oficiu şi pe 5 martie 2012 a dispus începerea urmăririi penale faţă de Popa Sebastian, pentru înşelăciune în formă continuată, tentativă de delapidare, folosirea de rea credinţă a creditului societăţii şi uz de fals.

Înşelăciunea vine uneori pe e-mail

Actul de inculpare arată că Popa Sebstian, în cursul anului 2009, “cu prilejul înfiinţării societăţii Prostein România şi ulterior, pe parcursul funcţionării societăţii, prin mijloace frauduloase constând în prezentarea prin e-mail a trei contracte scanate contrafăcute, ce atestau nereal că este proprietarul unor terenuri situate în comuna Almaşu Mare, judeţul Alba, pe care le-a achiziţionat în schimbul sumei de 1.835.000 de euro, precum şi prin desfăşurarea de manevre dolosive de natură de a crea o falsă reprezentare a realităţii, promiţând mincinos că va înstrăina în folosul societăţii nou înfiinţate terenurile aflate în proprietate, echivalând în acest mod înfiinţarea în sumă de 2.770.000 de euro acordată de asociatul SHB, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune calificată ce a produs consecinţe deosebit de grave.” De asemenea el mai este acuzat de uz de fals pentru de transmiterea pe e-mail a celor trei contracte, despre care ştia că nu sunt falsificate, cu scopul de a determina partea germană să acorde o finanţare de 2.270.000 de euro.

Procurorii şi-au făcut treaba de mântuială

În acest moment, avocatul lui Popa Sebastian a găsit slăbiciunile din dosarul de anchetă al procuraturii, formulând astfel o excepţie a nelegalităţii sesizării în instanţă, prin care susţine că sesizarea din instanţă nu e făcută conform legii şi cere dispunerea restituirii dosarului organelor de urmărire penală în vederea refacerii acestuia. Avocatul consideră că există grave carenţe atât raportat la modul de descriere a faptelor, la încadrarea juridică, cât şi la modul de administrare a probelor pe care se bazează învinuirea. Astfel, din secţiunea “Starea de fapt” rezultă că starea de fapt nu corespunde încadrării juridice din actul de sesizare. În rechizitoriu de vorbeşte despre inducerea şi menţinerea în eroare a reprezentanţilor firmei germane, care s-a realizat în mai multe etape succesive pentru a determina înfiinţarea societăţii, finalizarea actelor, furnizarea liniei tehnologice. Cu toate că în cuprinsul rechizitoriului sunt expuse fapte ce întrunesc elementele infracţiunii de înşelăciune în convenţii, nu s-a dispus urmărirea penală pentru această infracţiune. De asemenea, starea de fapt descrisă în rechizitoriu se bazează exclusiv pe declaraţiile reprezentanţilor SHB, care au fost audiaţi în faza actelor premergătoare în calitate de martori, fără ca aceştia să fi depus jurământul prevăzut de Codul de procedură penală.

Avocatul apărării consideră că este nevoie de restituirea cauzei la organele de urmărire penală deoarece în dosarul respectiv nu s-a efectuat în mod real urmărirea penală, aceasta fiind înlocuită prim multitudinea actelor premergătoare efectuată anterior începerii urmăririi penale. În faza premergătoare s-au solicitat acte de la judecătoria Alba Iulia, de la Judecătoria Cluj, de la primăria Almaşu Mare s-au cerut documente referitoare la înscrisuri în registrul agricol al terenurilor deţinute de Popa Sebastian, contractele de vânzare cumpărare, extrase de conturi, documente referitoare la insolvenţa Prostein România etc. Au fost audiaţi mai mult de 15 martori, doar unul dintre ei sub jurământ. În stabilirea situaţiei faptelor, se ţine seama de declaraţii ale martorilor ce nu apar în procesul verbal de consemnarea actelor premergătoare.

În plus, lui Popa Sebastian i s-a refuzat confruntarea cu martorii SHB, procuratura apreciind că nu era necesară, deşi aceasta putea fi relevantă şi utilă cauzei, deoarece, susţine apărarea, există contradicţii în declaraţii.

De asemenea, unul dintre aspectele imputate este faptul că Popa Sebastian nu a avut acces la conţinutul raportului EnCase de pe laptopul personal, care constituie material de urmărire penală.

Crina Crainic