Cum se iau declarațiile copiilor în procedurile judiciare

Centrul de Resurse Juridice (CRJ) intervievează copii şi tineri care au trecut prin proceduri judiciare în calitate de victime sau martori în proceduri penale sau parte în proceduri civile. Interviurile contribuie la realizarea unei cercetări privind participarea copiilor în proceduri judiciare pe care CRJ o realizează în calitate de punct focal național al Agenției UE pentru Drepturi Fundamentale (FRA) în România.

Din punctul nostru de vedere cercetarea este cât se poate de binevenită având în vedere că, din informațiile care ajung la noi, în sălile unde sunt audiați copii nu se acționează întotdeauna în interesul acestora și nu se respectă reglementările pentru aceste cazuri speciale.

Reprezentanții CJR spun că au nevoie de ajutor în identificarea de copii care au fost audiați şi care ar putea fi potențiali intervievați. Scopul interviurilor este de a afla cum sunt tratați copiii atunci când sunt implicați în proceduri judiciare, şi cât de potrivit este acest tratament pentru nevoile copiilor, dorind să îmbunătățim situația pentru copii. Obiectivul final al acestui studiu este îmbunătățirea situației pentru copii, în așa fel încât acei copii care vor trebui la rândul lor să ia contact cu sistemul de justiție în viitor să aibă parte de un tratament mai prietenos.

Despre cercetare

Această cercetare analizează practicile şi procedurile privitoare la modul în care sunt tratați copiii când sunt implicați în proceduri judiciare, pentru a obține informații primare, ce urmează să fie utilizate pentru a face sistemele de justiție mai potrivite nevoilor copiilor.

FRA, prin CRJ în România, a încheiat în 2012 prima fază a proiectului ‘Participarea copiilor în justiție’, în cadrul căreia au fost intervievați profesionişti din domeniile social şi legal care lucrează cu copiii implicați în proceduri judiciare. Rezultatele vor fi publicate în 2014.  În vreme ce prima fază a proiectului s-a concentrat pe intervievarea adulților, a doua fază a proiectului, aflată în prezent în derulare, se concentrează pe intervievarea copiilor.

Cercetările cu copii necesită o atenție particulară şi considerații etice. În colectarea datelor prin intermediul interviurilor cu copii vor fi asigurate în mod particular trei aspecte: confidențialitate şi protecție, acordul copiilor/tinerilor şi o relație echilibrată şi de încredere între copil şi cercetător şi alți adulți implicați . FRA şi partenerii săi au dezvoltat un ghid şi o metodologie de cercetare adecvate ce trebuie urmate în momentul în care sunt implicați copii în proiecte de cercetare.

Copiii şi tinerii intervievați

Copiii care vor fi selectați pentru interviuri trebuie să aibă cel puțin doisprezece ani la acest moment, să fi luat contact cu sistemul de justiție (să fi fost audiați) în calitate de victime sau martori în proceduri penale sau parte în proceduri civile, să nu fi trecut mai mult de 4 ani de la data audierii și să fie din județele Braşov, Bucureşti, Iaşi sau Timiş. Cel mai important însă este ca aceşti copii şi tineri să vrea să ne dea interviul. În acest sens, intervievatorii se vor întâlni cu copiii şi tinerii şi reprezentanții lor legali pentru a le oferi toate informațiile despre studiu şi felul în care va fi respectată confidențialitatea şi protejate datele lor cu caracter personal etc., răspunzând totodată oricăror întrebări ale copiilor sau tinerilor şi reprezentanților legali. Aceştia vor avea apoi câteva zile pentru a se decide dacă doresc să dea interviul în condițiile precizate. Reprezentanții CRJ subliniază că este nevoie şi de consimțământul informat al părintelui/reprezentantului legal/tutorelui şi de acordul informat al copilului. Pentru a asigura confortul copiilor şi derularea cât mai adecvată a interviurilor, CRJ lucrează cu intervievatori care au pregătire în domeniul psihologiei. Interviurile se vor derula până în luna august 2014, inclusiv, numărul de interviuri fiind limitat la 40.

Proiectul ”mamă”

Proiectul derulat de CRJ face parte dintr-unul mai amplu, derulat la solicitarea Comisiei Europeană ca FRA să realizeze o imagine de ansamblu a sistemelor naționale de protecție a copilului. FRA va examina domeniul de aplicare și componentele-cheie ale sistemelor naționale de protecție a copilului în întreaga UE. Accentul va fi pus pe sistemele juridice, structuri, actori și modul în care funcționează sistemele, precum și pe resursele umane și financiare și mecanismele de responsabilizare existente. Cercetarea va analiza modul în care aceste sisteme funcționează și modul în care se adresează nevoilor specifice ale anumitor grupuri de copii, examinând, de asemenea, coordonarea la nivel național și transnațional și cooperării interinstituționale.

FRA lucrează în prezent la cercetarea privind sistemele de protecție a copilului prin colectarea de informații și date privind componentele-cheie ale sistemelor de protecție a copilului din 28 state membre ale UE. Concluziile vor fi comunicate Comisiei Europene, iar pe baza lor se vor  elaborare orientările UE privind sistemele de protecție a copilului.

Recomandările actuale ale CE în raport cu interogarea minorilor

Orientările actuale ale Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind justiția în interesul copilului arată că, pentru declarațiile copiilor în fașa unui organ de anchetă ar trebui să se țină seama de următoarele aspecte:

1. Interogarea copiilor și obținerea informațiilor de la aceștia ar trebui, pe cât posibil, să fie efectuate de către personal calificat. Ar trebui să se depună toate eforturile posibile pentru ca minorii să depună mărturie în cele mai favorabile spații și în cele mai bune condiții, adaptate la vârsta, maturitatea și nivelul lor de înțelegere, ținându-se cont de eventualele dificultăți de comunicare ale acestora.

2. Ar trebui încurajate declarațiile audiovizuale ale copiilor victime sau martori, respectându-se în același timp dreptul altor părți de a contesta conținutul declarațiilor respective.

3. În cazul în care sunt necesare mai multe interogatorii, este de preferat ca acestea să fie efectuate de către aceeași persoană cu scopul de a se asigura coerența abordării în interesul superior al copilului.

4. Numărul de interogatorii ar trebui să fie cât mai redus cu putință, iar durata acestora ar trebui adaptată la vârsta și capacitatea de atenție a copilului.

5. Contactul direct, confruntarea sau comunicarea dintre un copil victimă sau martor și presupusul autor al infracțiunii ar trebui, pe cât posibil, să fie evitată, cu excepția cazului în care copilul victimă solicită altfel.

6. În cadrul procedurilor penale, copilul ar trebui să aibă posibilitatea de a depune mărturie în absența presupusului autor al infracțiunii.