Cum se răzbună Emil Boc pe presa tipărită cu legea în mână

Pare că edilul Emil Boc foloseşte domeniul public în interes personal. După ce a scos presa din peisaj prin demolarea chioşcurilor de ziare, acum – în campanie – işi faultează contracandidaţii. Iniţial, a aprobat doar 10 spaţii destinate afişajului electoral, care au fost extinse la 18, după ce contracandidaţii lui au semnat o solicitare în acest sens. Gazeta de Cluj i-a contactat pe contracandidaţii actului edil pentru a îi întreba dacă consideră că Boc foloseşte domeniul public pentru a-i servi proprilor interese, dar şi cum se poziţionează în legătură cu situaţia spaţiilor de afişaj electoral şi cea a chioşcurilor de ziare.

Motivul demolării chioşcurilor de ziare este unul de natură estetică 

Demolarea Chioşcurilor a pornit în timpul pandemiei, în 2020, însă s-a oprit pentru o perioadă ca urmare a revoltei vânzătorilor de ziare. Ulterior, în data de 22 iunie 2022,  Primăria Cluj-Napoca a iniţiat un proces de unoformizare urbanistică, lansând ideea de a demola toate chioşcurie de ziare, urmând să le refacă după un singur model. Argumentul suprem adus la înaintare de către  autorităţile locale era  acela că vechile chioşcuri nu mai corespund din punct de vedere  estetic cu peisajul urban, aflat în plină şi continuă schimbare.  

La acceaşi dată primăria orașului a simulat un dialog, organizând o întâlnire de 30 de minute, cu reprezentanţii ziarelor locale. Reprezentantul primăriei a fost atunci  Tarcea Dan Ştefan, viceprimarul oraşului, care a înaintat ziariştilor un ultimatum: a venit cu solicitarea ca cei ce vând ziare să prezinte un model, maxim două de chioșc de ziare pe care și-l doresc să rămână pe trotuar și respectiv câteva locații unde acestea urmează a fi amplasate. Ultimatumul a devenit un atac subtil, dar constant asupra presei. 

Asociaţia Profesioniştilor de Presă trăgea, pe atunci, un semnal de alarmă. 

„Asociația Profesioniștilor de Presă din Cluj constată că numărul de puncte de distribuție a presei locale și naționale a scăzut îngrijorător, ca urmare a îndepărtării acestora de pe spațiul public de către Primăria Cluj-Napoca.

În prezent, clujenii mai pot achiziționa publicațiile locale și naționale în format tipărit doar de la 20 de chioșcuri. Dintre acestea, 14 ar urma să fie desființate până la finalul acestei luni, din dispoziția Primăriei Cluj-Napoca.

În aceste condiții, APPC Cluj atrage atenția că dezmembrarea rețelei de distribuție a presei locale și naționale în format tipărit afectează accesul cetățenilor la informații de interes public verificate și documentate, într-o perioadă în care mediul online este asaltat de conținut fals și dezinformare. Piața de publicitate s-a redus cu 39% în aprilie 2020, comparativ cu aceeași lună a anului 2019. Presa tipărită și radioul au fost cele mai lovite, cu pierderi de aproximativ 60%”, notează raportul despre starea presei în 2021, realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent, cu sprijinul Fundației Friedrich Nauman. Dacă în 2010 numărul chioșcurilor de distribuție a presei se ridica la 200, la începutul pandemiei de COVID-19, numărul acestora scăzuse deja la 40.

Vom fi nevoiți să reducem salarii sau să renunțăm la o parte dintre angajați. Ar trebui ca autoritățile locale din <cel mai inteligent> oraș al României să înțeleagă că presa scrisă este parte din cultura unei comunități, în același timp, presa este esențială pentru informarea cetățenilor, asigură pluralitatea opiniilor, ceea ce reprezintă esența democrației.’’

La aceea vreme, Boc dădea vina pe vânzătorii de ziare. Într-o declaraţie pentru Jurnalul.ro afirma următoarele: „Trebuiau să ridice chioșcurile fără autorizație de pe domeniul public în martie 2021. Le-am amânat executarea un an, până în martie 2022, în speranța că vor veni cu cerere nouă de chioșcuri, conform legii. Nu au venit până acum. Am decis o ultimă amânare, până la 1 iulie 2022. Trebuie să respecte cerințele legale, pentru viitor. Chioșcurile trebuie să fie ridicate conform prevederilor din Planul Urbanistic General și a Regulamentelor aferente. Un chioșc a fost ridicat vineri, conform legii”.

Conform aceleiaşi publicaţii, vânzătorii de ziare se așteptau să construiască Primăria chioșcurile conform Planului Urbanistic, apoi să le ofere spre închiriere cu prețuri de până la 400 de lei pe lună, așa cum au procedat în cazul florăriilor din oraș sau așa cum a procedat Primăria Oradea, inclusiv pentru vânzătorii de ziare. Doar că arhitectul care iniţial a spus că va face, în mod gratuit, proiectul modernizării chioşcurilor de ziare nu a mai răspuns la telefon după ce a depăşit termentul de predare. Ceea ce demonstrează un atac vădit la adresa presei. Ani distanţă mai târziu, chioşcurile de ziare se lasă aşteptate pentru că primarul Boc şi arhitectul nu au ajuns la un consens în ceea ce priveşte direcţia estetică a noilor chioşcuri.

În Cluj-Napoca sunt mult mai puţine spaţii de afişaj electoral faţă de alte oraşe mari din ţară

Clujul este codaş la numărul de spaţii de afişaj electoral. În Floreşti au fost aprobate 48 de spaţii de afişaj electoral. În Iaşi 84. În Constanţa 30. În Cluj-Napoca doar 10, prelungite ulterior la 18, la presiunea celorlalţi candidaţi. Aşa că Gazeta de Cluj i-a contactat pe contracandidaţii actualului edil pentru a-i intreba cum se poziţionează  în legătură cu situaţia spaţiilor de afişaj electoral. Întrebaţi  dacă actualul edil foloseşte domeniul public în interes personal, cât şi despre situaţia modernizării chioşcurilor de ziare, care bate pasul de loc de câţiva ani, contracandidaţii au răspuns următoarele.

„Am cerut să fie mai multe spaţii de afişaj, dar ca idee pentru ditamai oraşul să ai 10 sau 18 oricum este jenant. Nu pot să declar că domnul Boc foloseşte domeniul public în interes personal, dar cu siguranţa, nu permite contracandidaţilor dânsului să se prezinte într-un mod cât se poate de vizibil şi deschis cetăţenilor. Şi le fură, de fapt, cetăţenilor clujeni dreptul de-a se informa în mod corect pentru că ştiţi foarte bine noi în momentul de faţă nu putem să ne punem afişele de campanie decât în aceste locuri aprobate de primărie. Şi atunci cu cât sunt mai puţine locuri cu atât putem să ne prezentăm oferta în mai puţine locuri. Eu dacă o să ajung primar vă garantez că voi pune suficient de multe locuri de afişaj şi voi lăsa toţi candidaţii să îşi pună acele panouri. 

Suplimentar, ştiţi foarte bine că domnul primar Boc nu participă la niciun fel de dezbatere cu contracandidaţii, lucru care este ruşions. E adevărat că e o practică începută de domnul Iohani, practicată de domnul Boc şi la alegerile trecute. Candidaţii în funcţie nu prea îşi doresc să participe la dezbateri pentru că probabil le e ruşine de ce au făcut. Dacă ar fi mândri şi siguri că e bine ce au făcut ar putea să participe la dezbateri şi să spună: Am făcut centrua, am făcut metroul, au mers şantierelela timp. Din păcate adevărul este că nu  a facut centura, nu a dat drumul metroului. Toate şantierele din Cluj sunt întârziate şi caliteatea lor de foarte proastă. Sunt multe lucruri pe care domnul Boc într-o dezbatere deschisă nu le poate apăra şi atunci fuge de astfel de dezbateri.

Legat de chsioşcurile de ziare, orice primar trebuie să lucreze cu specialişti  şi dacă vorbim de specialişti în arhitectură urbană putem face un concurs de idei care după poate fi jurizat într-o variantă hibridă: să fie votat atât de cetăţeni, cât şi de oameni din presă şi după trebuie obligatoriu să fie o decizie finală dată de comisia de urbanism. Sunt foarte multe modele de chisoşcuri de ziare dacă vorbim de design în Europa pe care le putem lua. Totodată, aceste chioşcuri trebuie să fie rentabile economic, utile cetăţenilor si funcţionale pentru cei care vor lucra acolo ”, a declarat candidatul USR Viorel Băltăreţu 

„Am făcut toţi o cerere pe care am semntat-o toţi şi le-a suplimentat la 18 (spaţiile de afişaj electoral n.r.). Povestea cu presa următoarea Boc a încercat de când a venit la primărie să distrugă presa din Cluj că şi-a dezvoltat el propriul departament de marketing. Cu cât mai puţină presă, cu atât mai puţine lovituri înspre el şi asta cu chioşcurile are legătură cu planul lui malefic de a face lucrul ăsta. Boc foloseşte tot bugetul primăriei în interes personal, de la marketing la angajaţi în plus pe care îi ţine acolo şi îi plăteşte numai ca să aibă număr de voturi. Şi afişajele sunt o problemă. Nu mai există vizibilitate la Cluj-Napoca. Asta pentru că a încercat să distrugă credibilitatea presei. Câte conferinţe de presă a făcut Boc? Câte face el pe an, două-trei? În rest, nu îl interesează. Vrea să  decredibilizeze presa şi atunci degeaba fac campanie la Cluj-Napoca pentru că nu mai are cine să ma citească, cine să mă vadă. Asta face de când e el la putere. Noi sperăm că oamenii vor ieşi la vot şi vom reuşi să schimbăm acet regim al lui Boc de la Cluj-Napoca. Bineînteles că presa este foarte importantă. Presa ar trebui să îşi recapete statutul de putere în stat, nu putem să o distrugem pentru că distrugem transparenţa şi distrugem democraţia făcând asta”, a declarat candidatul AUR Călin Cozma.

Întrebat despre importanţă presei şi dacă cosideră că Boc îşi faultează contracandidaţii prin numărul redus de spaţii de afişaj, Sabin Sărmaş a declarat următoarele:

„O face sută la sută şi o face pe mai multe dimensiuni. Adică a făcut asta şi o face în numele unui oraş care arată bine, un centru care trebuie să arate europea şi face un regulament de afişaj: de exemplu, dacă vrei să pui o reclamă în oraş eşti la mâna primăriei, e un mediu controlat. Face asta că să deţină control absolut. O face în detrimentul presei. În Cluj-Napoca suportul autoritătilor locale făţă de presă e minim, e cu minus, e o luptă împotriva presei. Iar asta cu locurile unde se pun afişajele e doar cireaşa de pe tort. Boc, de fapt, înceacă acum să arate cumva că nu există campanie. Alta spun valorile europene. Însă, când vorbim de implenetare şi de fapte lucrurile sunt făcute cu fineţe, ca să fie greu de combătut, dar fix pe dos. Şi nu cred că e întâmplător pentru că lucrurile astea au mai fost aduse în atenţia publică. În zona de afişaj şi panotaj ce se întâmpla: se găsesc căi de afişaj ilegal pentru că dacă tu nu ai o oarecare permisivitate, dacă nu dai un cadru rezonabil, lumea găseşte soluţii. Legat de presă, nu e prima dată când s-a spus că nu avem chioşcuri de ziare. La presă e destul de grav. Presa se citeste oriunde în lume. Eu sunt un om care vine din lumea digitatului, eu citesc presă aproape exclusiv în fomrat digital. Şi pe Kindle citesc presă, de exemplu, dar şi presa scrisă printată se citeşte, se consumă, are farmecul ei şi e parte din cultura unui oraş” a declarat candidatul independent Sabin Sărmăş,

La aceleaşi întrebări Aurelia Cirstea a răspuns următoarele:

„Da. Cred asta. Cred în spiritul democraţiei, iar în această campanie ar trebui să avem mult mai multe locaţii pentru afişajele electorale şi, de asemena, eu aş fi amenajat spaţii pentru a facilita relaţia candidaţilor cu electoratul. Aşa se întâmplă într-o democraţie consolidată. Şi cred că asta ar fi fost ideal să facem ca să creştem participarea la vot şi mai ales să  creştem dialogul şi dezbaterea cu cetăţenii”, a declarat candidata PSD Aurelia Cristea.