Firma clujeană angajată de CNAIR pentru a face proiectul centurii ocolitoare a municipiului Cluj Napoca a fost finalizat. Documentul arată, în raportul de mediu, ce zone vor fi defrișate și cum va fi transformată zona de impact a proiectului. Printre soluțiile propuse se numără realizarea unui pasaj peste drum pentru animalele sălbatice. Proiectul centurii va duce la scoaterea din fondul forestier al Clujului a unei suprafețe de 57 hectare de pădure. EPC Consulting, firma care a realizat studiul, este abonată la contractele pentru studiile de fezabilitate și a aparținut fostului ministru Sulfina Barbu şi a fostului ofiţer Silvian Ionescu.
Studiul de mediu aferent proiectului centurii ocolitoare a municipiului Cluj Napoca a fost publicat de societatea EPMC Consulting. Potrivit documentului, proiectul centurii ocolitoare, care va avea u lungime, cu tot cu drumurile adiacente, de peste 60 de km va prevede două centre de întreținere și intervenții, unul la km 7+300, în zona nodului de autostradă, și unul la km 24+500, în zona intersecției cu DN1 Feleac (vor fi realizate odată cu proiectul). Două parcări de scurtă durată, una la km 9+300, în zona Florești și una la km 36+400, în zona de capăt a bulevardului Muncii (vor fi realizate odată cu proiectul). Două spații de servicii care cuprind parcări pentru vehicule grele și autoturisme (vor fi realizate odată cu proiectul), precum și benzinării și spații comerciale ce vor fi concesionate ulterior realizării proiectului de execuție. Un spațiu de servicii a fost prevăzut la km 7+300, în zona bretelelor autostrăzii A3 și unul la km 24+500, în zona intersecției cu DN1 Feleac.
Traseul propus inițial trecea prin poligonul militar din Florești și zona de protecție a Aeroportului Cluj Napoca.
”Pe prima parte a centurii între Florești și Gilău, traseul propus inițial în tema de proiectare pe terasa superioară stânga a râului Someșul Mic nu a mai putut fi realizat, întrucât traversa zona de protecție a MApN dedicată poligonului militar Florești (…) În proiectarea variantei finale de traseu au trebuit avute în vedere și zona protejată din jurul Aeroportului Avram Iancu, proiectele de extindere a pistei la 3500 m, precum și proiectelor conexe de amenajare a râului Someșul Mic și a văilor Becaș și Murători. (…) varianta finală a traseului a fost elaborată încât să nu intersecteze zona rezervată construcției Spitalului Regional de Urgenta pe teritoriul administrativ al localității Florești, ci doar să asigure accesul facil de pe centură la viitorul Spital
”Codițele” unui fost ministru și al unui ofițer în firma care a realizat studiul
EPMC Consulting SRL, este patronată de Cristina și Horea Corpodea. Societatea a fost denumită anterior KVB ECONOMIC SRL și a aparținut fostului ministru Sulfina Barbu şi a fostului ofiţer Silvian Ionescu. Compania “mamă”, KVB Economic SA a fost administrată de Stan Răzvan Zamfir, un fost consilier PD la Comisia de învăţământ şi unul dintre apropiaţii lui Liviu Negoiţă. În 2007, după ce au rămas fără funcţii publice, Sulfina Barbu şi Silvian Ionescu au intrat în acţionariatul firmei, alături de o serie de şefi de la Mediu. În 2009, când Barbu a devenit deputat PD-L şi Ionescu şef al Gărzii de Mediu, KVB Economic a încheiat un contract cu OMV-Petrom. Octavian Popa, unul dintre foştii şefi ai Gărzii de Mediu, a dezvăluit că această societate este suspectă de o serie de tranzacţii ilegale, iar inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate au derulat o anchetă. Însă după circa jumătate de an de investigaţii, ancheta inspectorilor ANI a rămas în coadă de peşte pentru că cei doi oficiali PD-L au renunţat la acţiuni, iar KVB Economic a renunţat la contractul cu OMV-Petrom şi cazul a fost clasat.
În 2009, firma KVB, actuala EPMC, a fost aleasă, prin negociere directă, pentru a oferi consultanţă pe probleme de mediu societăţii Apa Nova Bucureşti SA, societatea care are în concesiune serviciul de distribuire a apei potabile în Capitala, informează Jurnalul Naţional. Aceasta a semnat cu KVB Economic SRL un contract de peste 40.000 de euro pe teme de protecţia mediului, exact domeniul în care Garda de Mediu trebuie să verifice respectarea obligaţiilor de către orice societate de pe teritoriul României. Pe lângă acest aspect, documentaţiile realizate de KVB existau deja de trei ani.
De asemenea, societatea a obținut, în urma unei licitaţii organizate de Consiliul Judeţean Cluj, contractul de 1,3 milioane de lei, pentru asistenţa tehnică la proiectul Centrul Integrat de Management al Deşeurilor (viitoarea groapă de gunoi a judeţului). Acest contract a fost câștigat în parteneriat cu Bloom România, firmă ”legată” de Ionuţ Săvoiu, care a deţinut şi funcţia de director general adjunct în cadrul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.
Clujul sufocat de țevile de eșapament
Potrivit raportului, clujenii sunt sufocați de gazele emise mașinile care aglomerează municipiul. ”Oxizii de azot se formează în procesul de combustie atunci când combustibilii sunt arși la temperaturi înalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului rutier, activităților industriale, producerii energiei electrice. Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calității apei, efectului de seră, reducerea vizibilității în zonele urbane. Din datele existente se constată faptul că în anul 2019, la staţiile de monitorizare a calității aerului CJ-1 de tip trafic și CJ-4 de tip industrial, concentrațiile medii anuale au depășit valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane de 40 μg/m3 , dar s-au înregistrat depășiri ale pragului de alertă de 400 μg/m3”, arată raportul de mediu.
Pasaj pentru animale
A fost propusă realizarea unui pasaj suprateran pentru faună. Acesta va fi integrat în peisaj cu vegetație pentru a-l face mai atractiv pentru speciile mobile. Pasajul pentru faună va fi amplasat în proximitatea ariei protejate, în nordul acesteia, la o distanță de aproximativ 100 m. Va uni trupurile pădurilor Satoș și Hoia. Prin acest pasaj se va asigura conectivitate între toate trupurile de pădure delimitate de E81 la nord, municipiul Cluj-Napoca la est, localitățile Gilău, Luna de Sus, Florești și Cluj-Napoca unite de DN1 la sud, respectiv A3 la vest. Prin implementarea măsurilor de reducere și prevenire a impactului negativ, efectele asupra speciilor mobile scad la un nivel nesemnificativ.
Care va fi zona afectată
Zona PUZ pornește în Gilău din DN1 la limita dintre comunele Căpușu Mare și Gilău și trece pe malul stâng al pârâului Căpușul la baza dealurilor, la nord față de intravilanul localității, iar o mică parte din tronson se află în intravilan și anume în zona intersectării cu Autostrada Transilvaniei A3 și corpul de intravilan la intersecția cu DN1. Zona de studiu continuă în Florești, predominant la nord față de corpul principal al intravilanului localității, inițial pe malul stâng față de canalul hidroelectrica, râul Someșul Mic și terasa Someșului iar apoi pe malul drept prin intravilan. La Barajul Florești zona PUZ trece din nou pe malul stâng al canalului Someșul Mic, în extravilan. În Cluj zona PUZ trece prin partea sudică a intravilanului (direcție vest-est, Mănăștur Bucium și Someșeni-Selgros): nod Cora, Pădurea Mănășturului, Pădurea Făgetului, zona Borhanciului, zona pârâului Becaș, zona Someșeni, Bulevardul Muncii. Traseul centurii trece prin puține zone din extravilan. În Apahida, zona de studiu se află la nord-vest față de intravilan, pe tronsonul Centurii Apahida-Vâlcele, arată documentul.
