Legea “Big Brother”, care le dădea voie companiilor care operează cu date electronice să reţină timp de 6 luni date despre comunicaţiile telefonice sau electronice ale abonaţilor a fost declarată neconstituţională. Curtea Constituţională a decis, cu unanimitate de voturi, că dispoziţiile legii 82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea legii 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice sunt neconstituţionale.
“Excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr.82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, precum şi a dispoziţiilor art.152 din Codul de procedură penală. Cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat ca dispoziţiile Legii nr.82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice sunt neconstituţionale”, arată pronunţarea Curţii Constituţionale. Unul dintre motivele pentru care legea a picat la CCR este că nu respectă articolele 7 şi 8 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, au precizat pentru gândul surse din Curtea Constituţională.
Articolul 7 se referă la „respectarea vieţii private şi de familie” şi statuează că „orice persoană are dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, a domiciliului şi a secretului comunicaţiilor”. Articolul 8 se referă la „protecţia datelor cu caracter personal” şi stabileşte că „orice persoană are dreptul la protecţia datelor cu caracter personal care o privesc”, că „asemenea date trebuie tratate în mod corect, în scopurile precizate şi pe baza consimţământului persoanei interesate sau în temeiul unui alt motiv legitim prevăzut de lege. Orice persoană are dreptul de acces la datele colectate care o privesc, precum şi dreptul de a obţine rectificarea acestora” şi că „respectarea acestor norme se supune controlului unei autorităţi independente”.
Vreme rea pentru Big Brother
Proiectul acestei legi a fost inițiat de fostul ministru al Comunicaţiilor, Valerian Vreme, un IT-ist format înainte de 1989. Vreme este membru PDL şi a cultivat în ministerul pe care îl conduce o adevărată “pepinieră” de persoane valoroase. În primul rând, ministrul comunicaţiilor a plătit un şef de cabinet care nu este trecut pe statul de plată al instituţiei, în persoana lui Ionuţ Goguţ, un partener de afaceri din Oneşti. Vreme împarte cu Goguţ acţiunile firmelor Microtec SRL şi UM-Soft SRL. Apoi, Marius Fecioru, secretar de stat în minister, şi-a pus parafa pe nenumărate contracte încheiate între minister şi SC Romsys, o societate “abonată” la o serie de structuri informative. Cătălin Niculescu, care face parte din consiliul de administrare al SC Romtelecom, este fiul unui colonel în rezervă SIE, şi a ocupat o funcţie de consilier în minister când a izbucnit scandalul de spionaj în care a fost implicat fostul ministru, Nagy.
La acest proiect legislativ s-a aliat şi deputatul PDL Adrian Bădulescu, fost ofiţer al Serviciului Român de Informaţii în perioada 1992 – 2002, care spune că dacă acest proiect de lege nu va fi adoptat în două luni, România va fi penalizată şi va trebui să plătească 30.000 de euro pe zi. ”Această directivă se aplică în toate statele UE cu excepţia Germaniei. Germania şi România nu o au la această dată, iar Suedia este în procedură de infringement, ea a fost judecată şi plăteşte la ora aceasta 50.000 de euro pe zi pentru că nu au transpus această directivă în practică”, considera deputatul Bădulescu.
Ce date se rețin
Conform proiectului de lege, autorităţile pot să stocheze, în cazul telefoniei, numărul de telefon apelant, precum şi numele şi adresa abonatului sau ale utilizatorului înregistrat, iar în cazul e-mail-ului sau telefoniei prin internet se vor stoca datele utilizatorului, numele şi adresa abonatului sau ale utilizatorului înregistrat, căruia i s-a alocat o adresă Internet Protocol (IP), un identificator de utilizator sau un număr de telefon, la momentul comunicării. De asemenea, se vor stoc date privitoare la ora şi durata la care a avut loc apelul telefonic, data şi ora conectării la şi ale deconectării de la serviciul de acces la internet, adresa IP alocată dinamic sau static unei comunicări de furnizorul de servicii de acces la internet, precum şi identificatorul abonatului sau al utilizatorului înregistrat. În privinţa apelurilor telefonice se vor mai stoca identitatea internaţională de abonat mobil (IMSI) a apelantului şi celui apelat precum şi identitatea internaţională a echipamentului mobil (IMEI) de pe care se efectuează convorbirile.
Legea precedentă, neconstituțională
Nu este prima dată când politicienii români încearcă să impună printr-o lege supravegherea românilor. Iniţial, când s-a dorit supravegherea telefoanelor mobile şi a e-mailurilor, curtea Constituţională a declarat în urmă cu doi ani Legea 298/2008 ca fiind neconstituţională. În momentul de faţă, reprezentanţii Ministerului Comunicaţiilor, condus de Valerian Vreme, au strecurat pe site-ul instituţiei un proiect de lege pentru consultare. Proiectul conţine aceleaşi amendamente ca şi cel declarat neconstituţional, adică reţinerea datelor persoanelor care utilizează telefonia şi internetul vreme de şase luni în scopul de a preveni posibilele acţiuni teroriste.
