Curtea Constituțională a României a emis o decizie prin care a fost declarat neconstituțional articolul de lege prin care procurorii puteau întrerupe termenul de prescripție al unui dosar prin acte de procedură. Practic, prin acest artificiu, procurorii țineau la sertar dosare sensibile cu care diferiți oameni din politică, administrație sau din mediul de afaceri puteau fi întorși cu cheia în direcția dorită. Spus mai pe șleau, cei șantajabili erau ținuți în șah. Odată cu decizia CCR, cei vizați de acest tip de dosare vor trebui trimiși în judecată în termenul legal, sau acțiunea penală se va prescrie.
La finele acestei săptămâni, Curtea Constituțională a schimbat jocul pe care unii procurori îl făceau de ani de zile persoanelor șantajabile din politică, mediul de afaceri sau administrație. CCR a declarat ca neconstituțional articolul de lege care viza prescripția specială.
”Prin decizia CCR s-a eliminat prescripția specială. Acest tip de prescripție vizează dosarele procurorilor prin care inculpații sunt ținuți în șah. Cu alte cuvinte, dacă procurorul nu obține o condamnare definitivă termenul general de prescripție de 5, 8, 10 sau de 15 ani, procesele se închid prin prescripție. Până acum, dacă în termenul de prescripție procurorul emitea un singur act de procedură, prin care motiva că a lucrat la dosarul respectiv, termenul de prescripție se prelungea în mod automat. Este o decizie care schimbă radical modul de abordare a cauzelor, și în principal a cauzelor mari și vechi!”, explică un avocat clujean.
CCR a declarat neconstituțional a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.155 alin.(1) din Codul penal. Potrivit acestui articol, ”cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză”.
Art.155 alin. (1) din Codul penal a avut până în aprilie 2018 următorul conținut : ” Cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză”. Întrucât sintagma „oricărui act de procedură în cauză” era neclară, imprevizibilă și incoerentă, Curtea Constituțională, prin Decizia nr.297 din 26 aprilie 2018, a constatat că soluția legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză” din cuprinsul dispozițiilor art.155 alin. (1) din Codul penal este neconstituțională. Potrivit prevederilor Constituției si a Legii de organizare, această decizie era obligatorie, în sensul că legiuitorul trebuia să ia măsuri pentru înlocuirea acestei sintagme și stabilirea unor condiții clare prin care să se poată dispune întreruperea prescripției răspunderii penale, prin introducerea unor termeni univoci cu privire la condițiile și termenul întreruperii prescripției. Din 2018 și până în prezent, nu a fost luată nicio măsură, astfel încât prevederea „cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea ” a rămas neterminată și inaplicabilă. În aceste condiții, prin decizia prezentă s-a declarat neconstituțional textul rămas în vigoare. Urmează că legiuitorul să ia în sine măsurile necesare pentru punerea în aplicare a Deciziei nr. 297 din 2018 și a prezentei decizii. Menționăm încă o dată că în mod incorect și nejustificat se reține că prin decizia noastră am fi eliminat instituția întreruperii prescripției penale”, transmite CCR.
Butoanele din Justiție
Un raport al Inspecției Judiciare, făcut în urma unor verificări la dosarele instrumentate de procurorii DNA, în care sunt luați în vizor procurori sau judecători, arată adevăratul mod în care sunt apăsate butoanele din justiție: majoritatea dosarelor de cercetare nu sunt finalizate prin rechizitorii, ele fiind ținute la sertar.
la DNA Cluj au fost înregistrate 17 dosare vizând un număr total de 19 procurori. ”Din totalul de dosare, 16 sunt soluţionate vizând 18 procurori şi un singur dosar vizând un procuror nu era soluţionat la data de 30 iulie 2018. Nu au fost identificate dosare vizând magistrații formate ca urmare a unor sesizări din oficiu”, arată raportul Inspecției Judiciare.
Dosarul nr. 152/P/2013, înregistrat la data de 25.11.2013, vizează presupuse fapte comise de magistrat judecător din cadrul Tribunalului Satu-Mare (…). La data de 03.12.2013 este audiată persoana vătămată (…). Prin ordonanța din data de 07.03.2014, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem (…). În perioada mai 2014 – 14.06.2016, dosarul a rămas în nelucrare. (…) La data de 24.10.2016, prin ordonanța procurorului, s-a dispus clasarea cauzei în temeiul art. 16 lit. b și d Cod procedură penală, adică fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege sau că există o cauză justificativă sau de neimputabilitate.
Dosarul nr. 32/P/2014 vizează presupuse fapte de abuz în serviciu comise de magistrat judecător din cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca (…). În perioada aprilie 2014 – mai 2015, dosarul a rămas în nelucrare. (…) Dosarul a fost înregistrat la data de 05.03.2014 și soluționat la data de 23.06.2015, dispunându-se clasarea.
Dosarul nr. 70/P/2014 vizează presupuse fapte de abuz în serviciu, luare de mită și dare de mită comise de magistratul judecător din cadrul Tribunalului Comercial Cluj și fost judecător la Tribunalul Cluj (…). Dosarul a fost înregistrat la data de 06.06.2014 și repartizat, la aceeași dată, procurorului-sef Elena Botezan, în vederea efectuării urmăririi penale. În 30.06.2014, a fost începută urmărirea penală in rem (…) La data de 05.01.2015, dosarul a fost redistribuit procurorului-șef serviciu Marincean Anca, actualul șef DNA Cluj.
La data de 13.03.2017, prin ordonanța procurorului, s-a dispus reunirea dosarului nr. 71/P/2014 la dosarul nr. 70/P/2014. Prin ordonanța nr. 70/P/2014 din data de 15.03.2017, s-a dispus clasarea cauzei pe considerentul că faptele nu există. În perioada 2015-2016, dosarul a rămas în nelucrare.
Cu alte cuvinte un dosar în care un judecător este acuzat de corupție a fost pasat, ca un cartof fierbinte, de la un șef la altul și lăsat în coadă de pește.
Dosar cu un judecător de la Tribunalul Cluj acuzat de mită ținut la sertar 2 ani și clasat
Dosarul nr. 154/P/2014 vizează presupuse fapte de abuz în serviciu reclamate de persoana vătămată ca fiind comise de magistrat judecător din cadrul Judecătoriei Huedin (…). Dosarul a fost inregistrat la data de 02.12.2014 și repartizat la aceeași dată procurorului de caz. În cauză nu a fost incepută urmărirea penala in rem. În perioada decembrie 2014 – iulie 2016, dosarul a rămas în nelucrare (…). Finalul lui a fost clasarea pe motiv că faptele nu există.
Dosarul nr. 19/P/2015 vizează presupuse fapte de luare de mită, dare de mită și abuz în serviciu reclamate de persoana vătămată ca fiind comise de magistrat judecator din cadrul Tribunalului Specializat Cluj (…). Dosarul a fost înregistrat la data de 23.01.2015 și repartizat la aceeași dată procurorului de caz. În cauză nu a fost începută urmărirea penală in rem. În perioada februarie 2015 – februarie 2016 (…) și martie 2016 – martie 2017, dosarul a rămas în nelucrare. Prin ordonanța nr. 19/P/2015 din data de 16.03.2017, s-a dispus clasarea, precum și disjungerea și declinarea în favoarea PJ Cluj-Napoca.
Unde lucrează magistrații vizați de DNA Cluj
Dosarele înregistrate la această secţie în perioada de referinţă au vizat procurori de la următoarele parchete: Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj (1 procuror), Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj (1 procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca (2 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda (1 procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Huedin (1 procuror), Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud (2 procurori), Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj (4 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Vişeu de Sus (1 procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Dragomireşti (2 procurori), Parchetul de pe lângă Judecătoria Jibou (2 procurori), Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș (1 procuror), Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare (1 procuror).
Nu s-au întocmit rechizitorii în cauze care să vizeze procurori.
