Curtea Constituţională a României (CCR) a decis, printr-o hotărâre publicată în Monitorul Oficial, că obligativitatea participării la şedinţa de informare asupra avantajelor medierii este o reglementare neconstituţională, întrucât reprezintă o îngrădire a accesului liber la justiţie. Cei care vor să deschidă un proces nu mai sunt obligaţi ca, înaintea introducerii în instanţă a cererii de chemare în judecată, să treacă pe la mediator pentru a fi informaţi în legătură cu avantajele medierii. Medierea a devenit astfel o o modalitate facultativă de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă.

 

Şedinţa de informare privind medierea a devenit obligatorie începând cu anul 2013, în baza Legii nr. 115/2012, care arată că  „Dacă legea nu prevede altfel, părţile, persoane fizice sau persoane juridice, sunt obligate să participe la şedinţa de informare privind medierea, inclusiv după declanşarea unui proces în faţa instanţelor competente, în vederea soluţionării pe această cale a conflictelor în materie civilă, de familie, în materie penală, precum şi în alte materii, în condiţiile prevăzute de prezenta lege”.

Începând cu 1 august 2013, toate cererile de chemare în judecată  puteau fi respinse de instanţe dacă nu se făcea dovada participării la şedinţa de informare despre posibilitatea şi avantajele medierii.

„Art. 2. (12) Instanţa va respinge cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă în caz de neîndeplinire de către reclamant a obligaţiei de a participa la şedinţa de informare privind medierea, anterior introducerii cererii de chemare în judecată, sau după declanşarea procesului până la termenul dat de instanţă în acest scop (…)”, se precizează în Legea medierii.

 

CCR declară neconstituţionala şedinţa obligatorie de informare

Recent, aceste reglementări au fost declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională a României, decizia propriu-zisa fiind publicata săptămâna trecută în Monitorul Oficial. Este vorba despre Decizia nr. 266/2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 200 din Codul de procedura civilă, precum şi a celor ale art. 2 alin. (1) si (12) si art. 601 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, din Monitorul Oficial, Partea I, nr. 464, din 25 iunie 2014.

Conform documentului, CCR admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de o societate comercială şi constată că prevederile art. 2 alin. (1) şi (12) din Legea nr.192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator sunt neconstituţionale. CCR a luat această hotărâre deoarece cele două dispoziţii din legea medierii contravin art. 21 din Constituţie, care asigură accesul liber la justiţie.

„Obligativitatea participării la informarea despre avantajele medierii reprezintă o îngrădire a accesului liber la justiţie, deoarece se constituie într-un filtru pentru exercitarea acestui drept constituţional, iar prin sancţiunea inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată, acest drept este nu doar îngrădit, ci chiar interzis”, se precizează în Decizia CCR.

Ca urmare a actului normativ publicat, şedinţa de informare privind avantajele medierii nu mai este obligatorie. Prin urmare, instanţele nu vor mai respinge cererile de chemare în judecată ale celor care nu se prezintă în prealabil la mediator. În concluzie, prin admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, a fost înlăturată obligativitatea parcurgerii procedurii prealabile acţiunii în instanţă privind participarea la şedinţa de informare cu privire la mediere, dar şi sancţiunea inadmisibilităţii aplicabilă în situaţia în care reclamantul nu face dovada parcurgerii acestei proceduri prealabile. Decizia Curţii Constituţionale are putere general obligatorie şi va produce efecte numai pentru viitor, începând cu data publicării în Monitorul Oficial, adică din 25 iunie 2014.

 

Cine merge la mediere

Medierea a devenit astfel o o modalitate facultativă de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă. Erau obligaţi să meargă la astfel de şedinţe oamenii cu probleme în domeniul posesiei, al malpraxisului, cei dornici să discute despre continuarea sau nu a căsătoriei, partajul bunurilor, exerciţiul drepturilor părinteşti, domiciliul copiilor şi contribuţia părinţilor la întreţinerea lor. De asemenea, intră sub incidenţa medierii probleme ce ţin de protecţia consumatorului, litigiile de muncă, dar şi cauzele unde acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea persoanei vătămate, iar împăcarea înlătură răspunderea.

În cazul în care părţile vor opta pentru mediere, în scopul rezolvării diferendelor existente între ele, acestea se vor prezenta la şedinţa de informare cu privire la avantajele medierii doar în situaţia în care vor considera necesară participarea la o astfel de şedinţă, pentru informaţii şi lămuriri cu privire la avantajele medierii. „Cu această ocazie, mediatorul are obligaţia să dea orice explicaţii părţilor cu privire la activitatea de mediere, pentru ca acestea să înţeleagă scopul, limitele şi efectele medierii, în special asupra raporturilor ce constituie obiectul conflictului”, se menţionează în hotărârea CCR.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.