La începutul acestei săptămâni, Curtea de Apel Cluj a anulat în parte o Hotărâre de Consiliu Local din decembrie 2015 privind criteriile care îngreunau accesul persoanelor precare la locuințe sociale. Practic, instanța a decis că Primăria Cluj-Napoca aplică criterii nelegale la acordarea locuințelor sociale. Deși autoritățile au susținut în mod repetat că nu fac altceva decât să respecte legea, se pare că instanța spune contrariul. Primarul Emil Boc a susținut că activiștii și asociațiile civice folosesc de romii de la Pata Rât în scop politic, aceștia fiind doar o masă de manevră.
Fundația Desire alături de 81 de persoane care locuiesc pe str. Cantonului și str. Stephenson, au intentat în martie 2017 un proces Primăriei Cluj-Napoca cu privire la criteriile pentru acordarea locuințelor sociale (pe baza HCL 434/16.12.2015).
Motivarea acțiunii în instanță a fost: „Sistemul de criterii de acordare a locuințelor sociale definite în Hotărârea 434/16.12.2015 a Municipiului Cluj-Napoca duce la excluderea persoanelor marginalizate de la obținerea unei locuințe sociale (față de care, conform legii 112/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, Consiliile Locale au obligația de a asigura o locuință adecvată) și totodată încalcă flagrant dispozițiile Legii nr. 144/1996 privind locuințele”.
”Comparându-le cu prevederile Legii locuinței, am atacat foarte multe dintre criteriile de eligibilitate și de selecție aplicate în Cluj-Napoca: de la excluderea celor cu venituri fără contract de muncă sau a celor care au ocupat o locuință publică fără acte din lipsa unor alternative locative, prin favorizarea celor cu studii universitare în procesul de selecție, până la modul limitat și discriminator al luării în considerare a condițiilor de locuit”, susțin reclamanții.
În 11 noiembrie, Curtea de Apel Cluj a dat o sentință irevocabilă, reclamanții susținând că au marcat ”victorie de ordin legal în lupta pentru locuințe sociale și împotriva rasismului și clasismului în Cluj-Napoca” și de asemenea precizează că”au căzut două criterii discriminatorii care îngreunau accesul persoanelor precare la locuințe sociale”.
„Anulează parțial HCL nr.434/16.12.2015 Cj-N privind modificarea și completarea Anexelor 1, 2 și 3 la HCL Cj-N nr.150/2013 cu privire la criteriul de eligibilitate privind accesul la locuințe sociale prevăzut la pct. I lit. A. 11 în măsura în care, pentru îndeplinirea criteriului nu sunt considerate eligibile veniturile din drepturi de asistență socială precum și criteriul de selecție prevăzut la pct. IV Studii”, arată Curtea de Apel Cluj.
Astfel, prin decizia de mai sus, instanța a dispus anularea punctului I lit. A 11, care prevedea că sunt eligibili următorii: „Solicitanții care pot face dovada unui venit reglementat prin legislația în vigoare, în vederea achitării chiriei lunare și a cheltuielilor aferente întreținerii locuinței, dovedit prin contract de muncă în valabilitate certificat de angajator, cupon de pensie, convenții civile, PFA, sau alte asemenea. Pentru îndeplinirea criteriului nu sunt considerate eligibile veniturile din drepturile de asistență socială”. De asemenea, a dispus și anularea punctul IV care prevedea drept criteriu de selecție pentru acordarea locuințelor sociale ultima formă de studii absolvite cu diplomă, iar punctajele erau acordate astfel: „a) studii doctorale 45p; b) studii universitare 40p; c) școli tehnice, postliceale, școli de maiștri, colegii, subingineri 35p; d) studii medii, licee, școli profesionale 30p; e) studii generale 20p; f) fără studii, studii primare 5p”.
”Vrem un Cluj fără rasism și fără evacuări”
Fundația Desire spune că alături de alte persoane evacuate și de cei care aplică pentru locuințe sociale vor lupta în continuare „pentru creșterea fondului de locuințe publice și împotriva politicilor de dezvoltare care crează gentrificare, duc la evacuări și la împingerea oamenilor cu venituri mici la marginea orașului și chiar în afara lui. Vrem un oraș pentru oameni, nu pentru profit; drepturi pentru chiriași și controlul chiriilor; vrem un oraș universitar cu cămine studențești publice; și un Cluj fără rasism și fără evacuări! Pentru că orașul este al tuturor și locuirea e un drept universal, nu un privilegiu”.
”Susținem că locuințele publice sunt soluție la criza locuirii. Și, deoarece trăim în capitalism, iar România este marcată de mari inegalități de venit și procentul celor care trăiesc în sărăcie este în jur de 25%, în timp ce avem un număr foarte redus de locuințe publice, afirmăm: criteriile de acordare a locuințelor sociale trebuie să fie definite astfel încât să acorde prioritate celor cu cele mai mici venituri, adică persoanelor discriminate și vulnerabilizate în mod structural. În Cluj-Napoca, criteriile de acordare a locuințelor sociale, spunem de mulți ani, erau în mod explicit în defavoarea persoanelor cărora ar trebui să se adreseze, ele fiind construite într-un mod clasist și rasist.
Victoria întrerupe o practică ilegală și îndelungată a autorităților locale din Cluj-Napoca. Aceste autorități au susținut în mod repetat că nu fac altceva decât să respecte legea. Justiția a dovedit contrariul. Criteriile împotriva cărora am luptat nu au apărut de pe o zi pe alta, ci sunt rezultatul unor politici constante de îngrădire a dreptului la locuire pentru cele mai precare persoane.Sentința obținută constituie un precedent important pentru contestarea criteriilor injuste din alte orașe ale țării”, mai arată Fundația Desire.
Primarul Emil Boc spune că romii din Pata Rât sunt folosiți politic
Potrivit presei locale, recent, primarul Boc a acuzat-o pe profesorul universitar Eniko Vincze, la o ședință de Consiliu Local că instigă romii din Pata Rât și îi folosește politic ca masă de manevră, în loc să vină cu propuneri concrete, dar și că singura șansă pentru oamenii de acolo să iasă din strarea de marginalizare socială este educația. Acum, Vincze spune că instanța a decis definitiv anularea criteriilor de acordare a locuințelor sociale în vigoare în Cluj-Napoca și anume a celor care îi favorizează pe cei cu studii superioare și, în plus, a celui prin care nu se punctează ca venit banii din asistență socială.
Concret, Eniko Vincze și Fundația Desire, însoți de romi de la Pata Rât, au particpat la ședința de Consiliu Local din luna octombrie pentru a cere ca romii să primească locuințe și să nu fie discriminați de Primărie. Eniko Vincze a fost penalizată de primarul Boc că folosește romii în scopuri de campanie electorală.
„Prin educație, așa puteți dumneavoastră și copiii dumneavoastră să ieșiți din situațiile de marginalizare socială”, le-a replicat primarul Emil Boc romilor veniți la ședința Consiliului Local pentru a cere condiții mai bune pentru locuit, chiar schimbarea criteriilor de acordare a locuințelor sociale în așa fel încât persoanele cu dizabilități să aibă o șansă reală.
Romii au fost însoțiți de activiști și asociații civice. Acestora din urmă primarul le-a reproșat că fac din romi o masă de manevră și că înțelege respectivul aspect în calitate de politician, dar că îl condamnă în calitate de reprezentant al Primăriei care a făcut în ultima perioadă chestiuni concrete pentru comunitatea romă.
Au câștigat și în 2018
Prima contestare a caracterului discriminatoriu al criteriilor de acordare a locuințelor sociale a avut loc în 2017. Atunci, în urma unei plângeri a Fundației Desire, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a decis caracterul discriminatoriu al criteriilor de atribuire a locuințelor sociale. Primăria Cluj-Napoca a atacat această decizie în instanță, iar după ce a pierdut la nivelele inferioare, a depus recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Următoarea înfățișare pe această acțiune este planificată pe noiembrie 2020.
În acțiunea în contencios administrativ începută în martie 2017, Fundația Share susținea că ”sistemul de criterii de acordare a locuințelor sociale definite în Hotărârea nr. 434/2015 a Municipiului Cluj-Napoca duce la excluderea persoanelor marginalizate de la obținerea unei locuințe sociale (față de care, conform Legii nr. 112/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, Consiliile Locale au obligația de a asigura o locuință adecvată) și totodată încalcă flagrant dispozițiile Legii nr. 114/1996 privind locuințele”.
”Am arătat că HCL 434/2015 a introdus criterii nelegale, cu efect de excluziune și discriminare privind următoarele aspecte: tipurile de venituri care se iau în considerare în acordarea statutului de eligibil pentru locuință socială; condițiile de locuit; situația familială a celor care doresc să beneficieze de o locuință socială; nivelul de studii al solicitantului; starea de sănătate a solicitantului și a membrilor familiei incluși în cerere; condițiile care definesc situația solicitanților drept caz de forță majoră. Deși legea locuinței și normele de aplicare ale acesteia permit autorităților locale să reglementeze la nivel local procedura în concret de atribuire a locuințelor sociale, autoritățile din Cluj-Napoca au abuzat de această prerogativă și au inserat mai multe tipuri de criterii (de eligibilitate, de neeligibilitate, criterii de selecție, criterii de punctaj) care în final duc la privarea persoanelor defavorizate/ marginalizate de la dreptul de a avea acces la locuință socială, garantat de Legea locuinței. Tribunalul Cluj, prima instanță competentă, a dispus anularea HCL nr. 434/2015 prin Sentința civilă nr. 951/28.03.2018. De asemenea s-au anulat și actele administrative subsecvente, HCL nr. 647/28.11.2016 și nr. 65/31.01.2017 privind modul de soluționare a cererilor de atribuire a locuințelor sociale în anul 2016 și contestațiile formulate. Prin aceeași hotărâre, instanța de fond a dispus obligarea Consiliului Local la „reluarea evaluării situaţiei reclamanţilor în vederea acordării de locuinţe sociale cu excluderea criteriilor stabilite de HCL anulate, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.” Astfel, chiar dacă se bucură de prevederile autonomiei locale, administrația publică locală nu poate să definească criterii care îngrădesc accesul la dreptul la locuință al celor marginalizați social sau să excludă de la acest drept tocmai persoanele cu venituri reduse și cele care trăiesc în condiții inadecvate și în nesiguranță locativă”, susține Fundația Desire.
