Pe 27 aprilie, instanța de apel a respins cererea depusă de fostul inspector şef adjunct al Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Cluj, împotriva sentinţei date de Tribunalul Cluj la sfârşitul lunii ianuarie. Peter Tunde a fost acuzată de săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată, în 14 acte materiale. Aceasta a fost condamnată de Tribunalul Cluj la doi ani şi şase luni de închisoare, din care se scade perioada pe care a petrecut-o în arest preventiv sau la domiciliu.
”În baza art 421 pct 1 lit b Cprpen respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpaţii PTIC şi PVF, – împotriva sentinţei penale nr 41 din 28 ianuarie 2015 a Tribunalului Cluj. În baza art 424 alin 2,3 Cprpen deduce din durata pedepsei aplicate inculpatei PTIC, durata reţinerii, arestării preventive şi a arestului la domiciliu de la 01 09 2014 la zi. În baza art 272 Cprpen stabileşte în favoarea Baroului Cluj sumele de câte 75 lei, onorarii parţiale apărători din oficiu (av MA şi av MM), sume ce se văr plăti din FMJ. În baza art 275 alin 2 Cprpen obligă apelanţii inculpaţi să plătească câte 400 lei, fiecare, cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din 27 aprilie 2015”, arată soluția pronunțată de Curtea de Apel Cluj.
A intervenit pentru notele la bac
La sfârșitul lunii ianuarie, Tribunalul Cluj a condamnat-o pe Peter Tunde, fostul adjunct al Inspectoratului Școlar Cluj la pedeapsa cu doi ani și șase luni închisoare pentru infracțiunea de trafic de influență în formă continuată și a dispus confiscarea sumei de 10.300 euro primite atunci când se afla în poziția de adjunct al inspectoratului pentru a-și exercita influența în promovarea unor examene de bacalaureat sau de grad.
Gazeta de Cluj a prezentat motivarea deciziei instanței de judecată, care prezintă felul în care aceasta apela atât la vulnerabilitatea părinților, cât și la disponibilitatea profesorilor de a face un ban în plus. Judecătoarea reține și faptul că fiul acesteia, angajat al Primăriei și apropiat al primarului Emil Boc, era conștient și poate chiar părtaș la traficul de influență.
Instanța arată că, potrivit rechizitoriului, ”anterior demarării examenelor scrise (de bacalaureat, n.r.), inculpata Peter Tunde Ilona Csilla a stabilit înţelegeri cu aparţinători ai unor candidaţi referitor la modalitatea în care aceasta ar putea să sprijine candidaţii în obţinerea unor note de promovare. Astfel, se reţine că, în mod concret inculpata Peter Tunde a promis că va „încerca” să intervină la membrii comisiilor de corectare a lucrărilor de examen pentru a-i determina pe aceştia să noteze favorabil lucrările unor candidaţi, pentru fiecare probă pretinzând plata sumei de 600 euro (la examenele de română, matematică sau fizică) şi suma de 500 euro (pentru proba de geografie).
Pasența nu iese de fiecare dată
Pentru sesiunea de vară a bacalaureatului, inculpata Peter Tunde a fost desemnată la data de 29 iunie 2014, prin tragere la sorţi, ca preşedinte al Comisiei de Bacalaureat al Centrului de examen Colegiul tehnic „…..” din Cluj-Napoca. În chiar prima zi de examene, în data de 30 iunie 2014 la ora 11,00, din dispoziţia ministrului educaţiei naţionale, inculpata Peter Tunde a fost înlocuită din funcţia de preşedinte, sens în care a fost emisă Decizia nr…../30.06.2014 (filele 34-35, vol.III d.u.p.). S-a stabilit că măsura a fost luată în contextul în care, la nivel de minister, asupra inculpatei planau suspiciuni de implicare în fraudă astfel că ministrul a apreciat că se impune înlocuirea inculpatei din comisie. (…)
În acest sens, inculpata a luat legătura telefonic cu suspecţii şi inculpaţii în cauză cărora le-a transmis prin intermediul unor mesaje scrise să nu mai facă semne distinctive în lucrări, să nu mai taie niciun cuvânt din cele scrise, fiind evident că aceasta s-a alertat vizavi de măsura dispusă de minister: ” Mâine, Zs să nu taie nimic. Vorbim după. Nici SMS” sau „Să nu taie peste nimic!”, respectiv „Sa nu mai pună acolo sus nimic!!! Tăiat”. Aceste mesaje vin să confirme faptul că inculpata Peter Tunde a avut exact genul de înţelegeri prezentate ca fiind modalitate de fraudă, tipar de recunoaştere a lucrărilor, însă a renunţat la efectuarea de intervenţii şi, chiar mai mult, a dorit ca semnele să nu mai apară în lucrări pentru a evita orice suspiciune suplimentară”.
Poli al lui Boc, ”recruiterul” de clienți
Numele asistentului lui Boc, Pal Peter, apare în acest proces. Se pare că funcționarul din primărie își ajuta mama să recruteze cumpărătorii de influență. ”Instanţa remarcă faptul că o mare parte dintre cumpărătorii de influenţă proveneau din mediul profesional al fiului inculpatei (fiind angajaţi ai Primăriei Cluj-Napoca), sau au fost recrutaţi prin intermediul acestui mediu profesional, referindu-ne în acest sens la martorele C.I. şi B.A., care au fost şi ele cercetate penal în prezenta cauză, inculpata acţionând în acelaşi scop şi în favoarea unor cumpărători de influenţă pe care îi cunoscuse ocazional (cu prilejul desfăşurării unor activităţi gospodăreşti sau imobiliare- cum e situaţia numitului B.F.), sau în mediul său profesional (cum e situaţia numitului B.V., jandarm). Instanţa găseşte deosebit de semnificativ şi faptul că inculpata Peter Tunde recruta cumpărătorii de influenţă cel puţin indirect şi prin intermediul fiului său, prin urmare deducem de aici că nu a făcut un secret din preocupările sale ilicite faţă de acesta. În acest sens este semnificativ faptul că numitele C.I.şi B.A. sunt colege de serviciu cu fiul inculpatei, iar fiica cumpărătorului de influenţă B.V.se pare că a avut o relaţie de prietenie cu acelaşi fiu al inculpatei.
Instanţa subliniază că din actele dosarului transpare faptul că nereuşita intervenţiilor inculpatei nu s-a datorat în nici un caz lipsei sale de influenţă, cum apărarea a dorit să acrediteze, ci imposibilităţii de identificare a lucrărilor sau a identificării greşite, mai ales că aceasta a fost pusă în situaţia de a acţiona prin interpuşi (de a nu măsura personal materialele, potrivit exprimării inculpatei). În sensul acestei concluzii este modul în care inculpata îşi permitea să insinueze necesitatea intervenţiei cu orice cadru didactic, indiferent de specializarea acestuia (aşadar nu numai faţă de cadrele didactice din cadrul catedrei de limba maghiară), prin prisma autorităţii pe care i-o conferea funcţia de inspector şcolar general adjunct şi de a cere explicaţii profesorilor corectori în caz de nereuşită”, arată motivarea redactată de magistratul de la Tribunalul Cluj.
