Prin raportare la volumul sau de activitate, Curtea de Apel Cluj a ocupat si in anul 2011 – dupa Curtea de Apel Bucuresti si Curtea de Apel Craiova – a treia pozitie in ierarhia curtilor de apel din România. Aceasta anvergura cantitativa este insotita, in mod obisnuit, si de una a calitatii actului de justitie, legalitatea si temeinicia hotarârilor pronuntate la nivelul instantelor din circumscriptia Curtii de Apel Cluj reprezentând regula.

Astfel fiind, reputatia Curtii de Apel Cluj este una care o plaseaza la nivel national in categoria instantelor semnificative, jurisprudenta ei constituindu-se, in dese rânduri, intr-una de reper. O asemenea pozitie este confirmata de semnalele pe care in mod constant le primim de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, precum si de la alte instante din tara.

Volumul de activitate al instantelor din raza Curtii de Apel Cluj

Din analiza datelor statistice referitoare la numarul total al dosarelor de solutionat la nivelul Curtii de Apel Cluj si al instantelor arondate se observa ca in anul 2011 au existat 238.739 dosare de solutionat, in crestere fata de anii anteriori, când valorile acestui parametru au fost de 190.875 dosare in anul 2009 si, respectiv, de 236.236 dosare in anul 2010.

Din totalul de 238.739 cauze de solutionat, in cursul anului de referinta, pe rolul instantelor din aria de competenta a Curtii de Apel Cluj au fost inregistrate 182.073 dosare noi (mai putin fata de anul precedent, când numarul acestora a fost de 193.692), la care s-a adaugat un stoc de 56.666 dosare ramase nesolutionate din anul precedent.

La sfârsitul anului 2011, in evidenta existau 13.538 de cauze suspendate si un stoc de 58.272 dosare nesolutionate.

O usoara crestere s-a manifestat in ceea ce priveste situatia dosarelor solutionate, numarul lor ajungând la 180.467 dosare in anul 2011, fata de anul 2010, când au fost solutionate 179.570 cauze.

15.000 de dosare solutionate

In cursul anului 2011, pe rolul Curtii de Apel Cluj au intrat 17.185 dosare noi, la care s-a adaugat un stoc de 2.814 dosare din anul precedent, volumul total al cauzelor de solutionat fiind de 19.999 dosare. Numarul dosarelor solutionate a fost de 15.638, la sfârsitul anului existând un stoc 4.361 de dosare nesolutionate, in crestere fata de anul 2010, când in stoc au ramas 2.814 dosare.
99% dintre dosare se rezolva pâna in 6 luni

Din analiza datelor statistice privitoare la durata de solutionare a cauzelor rezulta, in concret, ca din cele 15.638 de dosare solutionate de Curtea de Apel Cluj, au avut o durata de solutionare cuprinsa intre 0-6 luni un numar de 15.535 dosare, echivalentul unui procent de 99,34%; 86 de dosare au fost solutionate intr-un interval cuprins intre 6 – 12 luni, reprezentând un procent de 0,54%; 17 dosare (0,10%) au depasit durata de un an de zile.

Mai putine cauze penale in 2011

Cele 17.185 dosare nou intrate la Curtea de Apel Cluj au fost repartizate pe sectii: la Sectia I civila – 5.538 cauze; fata de 7270 cauze in anul 2010, la Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal – 9.012 cauze; fata de 5.274 cauze in anul 2010, la Sectia penala si de minori – 2.635 cauze, fata de 1.621 cauze in anul 2010.
In ceea ce priveste structura pe sectii specializate, din totalul de 15.638 de dosare solutionate, cele mai multe se regasesc in cadrul Sectiei a II-a civile, de contencios administrativ si fiscal – 7.332 dosare, Sectia I civila solutionând 5.845 dosare, iar Sectia penala si de minori, 2.461 dosare.
Situatia stocului de dosare ramase nesolutionate la sfârsitul anului 2011 se prezinta astfel: 953 dosare la Sectia I civila; 3.100 dosare la Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal si 308 dosare la Sectia penala si de minori.
Incarcatura pe judecator: 1.000 de dosare

In anul de referinta, judecatorii de la Curtea de Apel Cluj si de la instantele din circumscriptia acesteia au avut de solutionat, in medie, 1.097 dosare (fata de 1.148 dosare in 2010 si 939 dosare in 2009), din datele statistice intocmite pe categorii de instante, reiesind ca la nivelul judecatoriilor, media cauzelor de solutionat pe judecator a fost de 1.151, la tribunale de 1.021 cauze, iar la Curtea de Apel Cluj de 1.094 cauze. Mentionam ca in cursul anului 2010 incarcatura pe judecator a fost de 1273 cauze la judecatorii, 1137 cauze la tribunale si 869 cauze la curtea de apel.
Peste media de 1.021 cauze de solutionat pe judecator, obtinuta de tribunalele arondate Curtii de Apel Cluj s-au situat Tribunalul Salaj (1.181 cauze), Tribunalul Specializat Cluj (1.154 cauze) si Tribunalul Cluj (1.028 cauze), iar sub aceasta medie, Tribunalele Maramures, cu 1.002 cauze si Bistrita-Nasaud, cu 865 cauze.
La nivelul judecatoriilor, se disting cu valori peste media de 1.151 cauze, Judecatoriile Simleu-Silvaniei (1.633 cauze), Cluj-Napoca (1.521 cauze), Baia-Mare (1.325 cauze) si Bistrita (1.194 cauze), sub medie aflându-se Judecatoriile Dragomiresti (420 cauze), Târgu-Lapus (624 cauze) si Jibou (734 cauze).
In ceea ce priveste numarul cauzelor solutionate pe judecator, valorile realizate in anul 2011 variaza in functie de competenta materiala a instantelor, de compunerea completelor de judecata si de gradul de ocupare a posturilor de judecatori.
O dificultate suplimentara in aceasta evaluare o constituie aprecierea numarului real de judecatori, in conditiile in care au existat multe posturi de judecatori vacante, unii magistrati si-au incetat activitatea prin pensionare, iar altii au fost transferati.

Indice de casare de 0,54%

Ponderea hotarârilor atacate din totalul hotarârilor pronuntate. Indicele de desfiintare.
Din totalul de 15.638 hotarâri pronuntate in anul 2011 de Curtea de Apel Cluj, ca instanta de sine statatoare, au fost atacate 1.200 hotarâri, rezultând o pondere a atacabilitatii de 7,67%. La Curtea de Apel Cluj, din cele 1.200 hotarâri atacate au fost modificate sau desfiintate 84 de hotarâri, ceea ce reprezinta un indice de casare de 0,54%.
La nivelul tribunalelor (incluzând si Tribunalul Specializat Cluj), din cele 51.049 dosare solutionate au fost atacate 12.116 hotarâri, ceea ce a determinat o pondere a atacabilitatii de 23,73%. Media indicelui de casare obtinuta la nivelul tribunalelor a fost de 3,40%, ca urmare a desfiintarii sau modificarii unui numar de 1.736 hotarâri din totalul de 12.116 hotarâri atacate.
La nivelul judecatoriilor ponderea atacabilitatii judecatoriilor s-a situat in medie la procentul de 10,16%.

Cel mai mare procent de atacabilitate l-au avut Judecatoriile Viseu de Sus (19,41%), Dragomiresti (16,26%), Sighetu-Marmatiei (16,04%) si Somcuta Mare (13,39%), valorile cele mai mici ale acestui indicator fiind inregistrate la Judecatoriile Huedin (4,69%), Nasaud (6,73%), Turda (7,10%) Gherla (8,77% si Baia Mare (8,93%).
O valoare peste media indicelui de casare s-a inregistrat la Tribunalul Bistrita-Nasaud, cu 12,64%, cele mai mici procente ale acestui indicator regasindu-se la Tribunalul Specializat Cluj (0,93%) si la Tribunalul Maramures (0,98%).
La judecatorii, media indicelui de casare a fost de 2,12%, din cele 113.780 hotarâri pronuntate fiind atacate 11.560 (10,16%) si desfiintate sau modificate 2.417 de hotarâri.
Printre judecatoriile care au avut un indice de casare mai mare se numara Judecatoriile Viseu de Sus (4,68%), Huedin (4,43%), Dragomiresti (4,02%), Simleu Silvaniei (4,02%) si Târgu-Lapus (4,01%), la polul opus situându-se Judecatoriile Cluj-Napoca (1,19%), Nasaud (1,40%) si Baia Mare (1,95%), valori sub medie obtinând si Judecatoriile Dej (2,05%) si Gherla (2,08%).
Este de subliniat faptul ca in procentele aratate sunt cuprinse si hotarârile desfiintate sau modificate in caile de atac pentru motive neimputabile judecatorilor.
„Una dintre problemele importante pentru instantele care isi desfasoara activitatea in Palatul de Justitie din Cluj (Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Cluj, Tribunalul Comercial Cluj, Judecatoria Cluj-Napoca), aceea a dobândirii de spatii suplimentare pentru functionare, a ramas din pacate nerezolvata”, arata presedintele Curtii de Apel Cluj, Valentin Mitea.
„Avem in vedere ca inca in urma cu trei ani conducerea Curtii de Apel Cluj a abordat Ministerul Justitiei in scopul redobândirii aripii Palatului de Justitie din Cluj care in prezent se afla in folosinta unei sectii externe a Penitenciarului Gherla. La acel moment, conducerea Curtii de Apel, in colaborare cu aceea a Parchetului de pe lânga Curtea de Apel Cluj, a identificat chiar un alt corp de cladire, neutilizat, apartinând unei unitati militare din Cluj-Napoca si care, sub aspectul amplasarii, suprafetei si utilitatilor putea fi atribuit, prin decizie guvernamentala, Ministerului Justitiei spre a fi amenajat si folosit de Penitenciarul Gherla. Din pacate, promisiunile atunci facute au ramas fara urmari practice, insa conducerea Curtii de Apel a abordat in mai multe rânduri Ministerul Justitiei in scopul luarii unei decizii care sa clarifice perspectivele de rezolvare a problemei”, a conchis judecatorul.

Tiberiu Hrihorciuc

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here