Curtea de Apel Cluj reduce drastic daunele primite de ziariștii clujeni abuzați și ținuți la pușcărie pe nedrept

Curtea de Apel Cluj s-a pronunțat în al doilea dosar, din cele șapte, în care ziariștii anchetați și judecați degeaba pentru șantaj cer plata de daune morale și materiale. Este vorba despre cazul lui Dorel Vidican. Inițial, Tribunalul Cluj i-a acordat acestuia o despăgubire în valoare de 701.847 lei, însă Curtea de Apel Cluj i-a redus valoarea daunelor la 223.404 lei. În primul caz, al lui Aurelian Mureșan, Curtea de Apel Cluj a redus cu 90% valoarea pagubelor primite de acesta de la Tribunalul Cluj. De asemenea, cazul lui Mureșan a fost unul atipic pentru că magistrații de la Curtea de Apel Cluj au avut cea mai mare celeritate a procesului: în aceeași zi cu procesul a fost redactată și o motivare a sentinței de 65 de pagini! 

În 2007, primele titluri din mass-media anunțau arestarea a șase ziariști din cadrul Gazeta de Cluj: directorul ziarului Man Liviu, directorul de dezvoltare Dan Pârcălab, directorul general Aurelian Grama, Aurel Mureşan, Dorel Vidican și Elena Cocuţ. 

După 11 ani de procese și luni petrecute la închisoare, unii dintre ei fiind ținuți la izolare, s-a decis definitiv că procesul a fost o mascaradă, că acuzațiile nu se susțin și că oamenii sunt achitați. A fost unul dintre pumnii pe care sistemul i-a tras în gura presei.

Ulterior, o parte dintre ziariști s-au adresat instanțelor pentru a fi despăgubiți pentru tracasajul la care au fost supuși timp de 11 ani.

Inițial, Justiția și-a recunoscut gafele făcute și a acordat despăgubiri substanțiale celor care au avut de suferit: Tribunalul Cluj a decis că Aurel Vidican ar trebui să primească daune în valoare de 701.847 lei, iar Aurel Mureșan o despăgubire de 730.372,5 lei pentru arest și durata procesului.

Însă, la Curtea de Apel Cluj sentințele au fost revizuite drastic și valoarea sumelor a fost redusă considerabil.

Judecătorii CÂMPEAN Anamaria și BOBOŞ Sergiu Cătălin au decis să reducă la aproape 1/3 suma pe care, inițial, ar fi trebuit să o primească Dorel Vidican.

”Admite in parte apelurile declarate de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si paratul Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice impotriva sentintei civile nr. 111/03.03.2022, pronuntata in dosar nr. 2414/117/2018 al Tribunalului Cluj, pe care o schimba in sensul ca obliga paratul la plata in favoarea reclamantului a sumei de 119.270 lei cu titlu de daune morale si a sumei de 104.134 lei cu titlu de daune materiale. Mentine restul dispozitiilor sentintei. Cu drept de recurs in 30 de zile de la comunicare. Calea de atac se va depune la Curtea de Apel Cluj. Pronuntata in sedinta publica azi, 14.02.2023.”, arată soluția pe scurt a curții de Apel Cluj.

Inițial, judecătorul GHIŞOIU Oana Raluca de la Tribunalul Cluj, stabilise că Vidican ar fi trebuit să primească ”564.681 lei cu titlu de daune morale pentru suferinţele morale cauzate prin privarea de libertate, restrângerea dreptului la liberă circulaţie şi durata excesivă a procesului penal. Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 137.166 lei cu titlu de daune materiale constând din onorarii de avocat, transport, cazare, venit nerealizat, asigurări sociale. Obligă pârâtul la plata către reclamant a dobânzii legale aferente sumelor mai sus menţionate, începând de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la plata efectivă. Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 5.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu avocaţial”, arată soluția instanței din martie anul trecut.

Vidican a stat 5 luni în arest preventiv (octombrie 2006 – martie 2007) pentru acuzațiile nefondate făcute de procurorii DIICOT Cluj, la care s-au adăugat doi ani de interdicție de a ieși din România.

Contactat de reporterii Gazeta de Cluj, Dorel Vidican a refuzat să comenteze sentința curții de Apel Cluj.

Cazul similar care a beneficiat de cea mai mare celeritate din justiția românească

Situația lui Dorel Vidican este asemănătoare cu cea a fostului său coleg, Aurel Mureșan. La Tribunalul Cluj, judecatoarea Rodica Elisabeta Guzu i-a acordat despăgubiri de 730.372,5 lei, compuse din 235.372,5 lei pentru cele 5 luni de arest preventiv făcut împreună cu Vidican și ceilalți inculpați, dar și – foarte important – 495.000 lei pentru durata exagerată a procesului – 11 ani de zile.

Spre deosebire, la Curtea de Apel Cluj procesul a fost extrem de scurt, putând fi considerat cel mai scurt proces din România.

În cursul dimineții zilei de 17 mai 2022 Aurel Mureșan a fost audiat în cadrul procesului de judecatoarele Ramona Vasile si Carmen Conț, în jurul orei 15.00 el a aflat minuta sentinței prin care magistrații i-au redus drastic suma despăgubirilor,  20.300 euro și daune materiale de 10.360 RON, de 10 ori mai puțin față de suma stabilită inițial de Tribunalul Cluj. 

Iar a doua zi dimineața, în 18 mai, Aurel Mureșan a primit motivarea sentinței redactată pe cuprinsul a 65 de pagini. Acest lucru înseamnă că sentința a fost scrisă înainte ca procesul să aibă loc, ori că cele două judecătoare au petrecut noaptea împreună pentru a scrie cele 65 de pagini de motivare a sentinței. 

Într-un interviu acordat anterior, Aurel Mureșan a catalogat dosarul ca fiind o ”mascaradă”.

”Această mascaradă de ,,Dosar Gazeta“ a fost regizată de ,,specialiștii“ din B.C.C.O Cluj, obișnuiți cu combinații polițisto-mafiote din practica lor de zi cu zi, în frunte cu șeful lor. Dosarul a avut 57 de părți vătămate și 200 de martori, ei știind foarte bine că un dosar cu un volum așa de mare o să dureze foarte mult și chiar dacă în final am fi fost achitați, să ne distrugă psihic. Ca și exemplu: nu s-a putut începe judecata pe fond decât în anul 2012, din cauza lipsei de procedură, cu părțile vătămate care cu tot felul de tertipuri nu se prezentau în fața instanței pentru a fi audiați. Când erau citați se imbolnaveau brusc, se operau, invocau deplasări etc. Noi, inculpații, am avut în această lungă perioadă încălcat dreptul la liberă circulație. În toată această perioadă de aproape 7 ani de zile (30.06.2006 – 23.03.2013) am fost obligați să ne prezentăm lunar, de trei ori, la Poliția Municipală Cluj unde semnam un tabel și se făcea prezența”, a declarat Mureșan.

Procurorul Hrudei, dat afara, apoi reprimit in DIICOT

Rechizitoriul din dosarul „Gazeta” (dosar DIICOT nr. 403/D/P/2006) a fost întocmit de către procurorii Daciana Deritei și Mircea-Lucian Hrudei. Acesta din urma, a fost dat afara din DIICOT în 2017, de către șeful structurii de la acea dată, Daniel Horodniceanu. Totuși, procurorul Mircea Hrudei a fost reprimit în DIICOT în decembrie 2020, după ce Curtea Constituțională a pronunțat Decizia nr. 384 din 18 iunie 2020, prin care a stabilit că este neconstituțională sintagma „în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției” din art. 5, alin. 4 din OUG 78/2016 privind organizarea și funcționarea DIICOT, care prevede în felul urmator: „procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pot fi revocați prin ordin al procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției sau în cazul aplicării unei sancțiuni disciplinare”. În esență, în motivarea Deciziei nr. 384/2020, Curtea Constituțională a stabilit că legea trebuie să prevadă criterii și condiții obiective pentru evaluarea procurorilor DIICOT de către șeful parchetului, iar sintagma „în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției” este lipsită de claritate și de previzibilitate. Tot în 2020, dar în noiembrie, procurorul a obținut definitiv din partea ÎCCJ reîncadrarea în DIICOT, de unde fusese dat afara în 2017. 

 Cauza suspendata 3 ani în așteptarea CCR

Dosarul lui Dorel Vidican a fost înregistrat la Tribunalul Cluj în iunie 2018, a avut primul termen în octombrie 2018, dar în luna noiembrie a aceluiași an, la al doilea termen, instanța i-a admis petentului sesizarea Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a art. 539 alin. 2 Cod procedură penală, care până nu demult a constituit o piedică pentru arestații achitați definitiv care cereau despăgubiri. Cu aceeași ocazie, Tribunalul Cluj a suspendat judecarea cauzei până la pronunțarea CCR. Instanța a reluat judecata, dar nu în martie 2021 (odată cu pronunțarea celebrei Decizii CCR nr. 136 din 3 martie 2021), ci abia în octombrie, când Curtea, prin Decizia nr. 640 din 19 octombrie 2021, a respins sesizarea lui Vidican ca devenită inadmisibilă, deoarece CCR se pronunțase sub acest aspect, prin Decizia 136/2021, într-un alt dosar.