Înalta Curte de Casație și Justiție a dat un verdict definitiv prin care menține o hotărâre a Curții de Apel Cluj care rescrie legislația națională în ceea ce privește amplasarea gropilor de gunoi. În virtutea acestei decizii judecătorești, gropi de gunoi, precum cea construită de CJ Suceava, fieful liderului PNL Gheorghe Flutur, în Pasul Mestecăniș, adică în vârful unui munte, nu mai sunt permise de legislație. Practic, Curtea de Apel Cluj a anulat un ordin al Ministerului Sănătății care permitea construirea gropilor de gunoi la mai puțin de un kilometru față de zonele locuite. 

Avocatul Diana Ionescu a obținut o victorie definitivă în procesul deschis împotriva Ministerului Sănătății, emitentul unui ordin prin care gropile de gunoi puteau fi construite la mai puțin de un kilometru distanță față de zonele locuite. Procesul a fost deschis la Curtea de Apel Cluj și judecat de Monica Diaconescu. Practic, magistratul a anulat ”art. 20 al. 1 din Anexa nr. 1 a Ordinului MS nr. 119 din 04.02.2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populației”.

Inițial, avocatul a formulat o cerere  către Ministerul Sănătății pentru reformularea ordinului respectiv, dar nu a primit niciun răspuns. Așa că a chemat ministerul în judecată.

Potrivit cererii de chemare în judecată, distanța de protecție trebuie să fie de cel puțin 1.000 m față de orice construcție individuală cu destinația de locuință, iar potrivit Normelor aprobate prin OMS nr. 119/2014, ”distanța de protecție trebuie să fie de cel puțin 1.000 m față de zona constituită ca o grupare funcțională de loturi și parcele de teren delimitate teritorial pe care predomină clădiri cu locuințe având ca parametru de măsură densitatea medie de locuire”. Practic, ministerul restrânge în mod nelegal, standardul de protecție prevăzut în cuprinsul HG nr. 394/2005, deși era obligatorie respectarea întocmai a acestor restricții în raport de fiecare locuință individuală. Potrivit hotărârii din 2005, distanța minimă de protecție de 1.000 m nu poate fi redusă în nici o împrejurare, pe când Normele aprobate prin OMS nr. 119/2014 permit reducerea distanței minime de protecție de 1.000 m pe baza unor studii de impact asupra sănătății publice.

Iar studiile de impact pot fi făcute și desfăcute oricum. De altfel, groapa de gunoi construită pe bani europeni de CJ Suceava în Pasul Mestecăniș, adică pe vârful unui munte, a putut fi avizată în baza unui studiu de impact.

Însă, în noua optică dictată, inițial, de Curtea de Apel Cluj și, ulterior, de Înalta curte de Casație și Justiție, CJ Suceava ar trebui să returneze banii folosiți pentru construirea gropii de gunoi. Studiul de impact care arăta că groapa de gunoi respectivă nu afectează calitatea vieții umane a fost realizat de firma Iprochim SA din București și Centrul Regional de Sănătate Publică Iași, vizat de Agenția pentru Protecția Mediului Bacău și comandat de CJ Suceava.

Ulterior, la  firma care a realizat studiu, corpul de control al Guvernului a găsit mai multe nereguli printre care și faptul că această companie închiria terenuri industriale din București la prețul de 0,1 euro/mp. Chiriașii erau companii care aparțineau unor apropiați a persoanelor din conducere, iar terenurile erau în proprietatea statului și date în administrarea Iprochim.

În procedura de emitere a autorizației integrate de mediu a depozitului de deșeuri din Pasul Mestecăniș, studiul de impact realizat la solicitarea Consiliul Județean Suceava, ca beneficiar, arată că totul e în regulă chiar dacă zone de locuit, unele pensiuni aflate în zonă turistică, sunt situate la mai puțin de 1.000 m.

Ministerul Sănătății emite ordine pentru îmbolnăvirea populației

Anul trecut, Guvernul a emis o ordonanță de urgență (nr. 2/2021) care prevede că distanța minimă dintre amplasamentul unui depozit de deșeuri și zonele locuite trebuie să fie de 1.000 m. Actul normativ a fost comunicat către UE ca fiind acte de transpunere a directivei europene.

”În acest timp, tot în România, Ministerul Sănătății a adoptat Ordinul nr. 119/2014. În art. 20 alin. 1, ordinul prevede că, în baza unor studii de impact asupra sănătății, distanța poate fi coborâtă sub 1.000 m, fără nicio limită minimă. Atât timp cât reglementează o excepție pe care H. G. nr. 349/2005 și, începând cu anul trecut, O.G. nr. 2/2021 nu o recunosc, ordinul ministrului sănătății este contrar legii.

Acest ordin nu a fost comunicat niciodată UE ca fiind act de transpunere a directivei europene. Cu toate acestea, excepția prevăzută de OMS nr. 119/2014 a stat la baza autorizării depozitelor de deșeuri la mai puțin de 1.000 m de zonele locuite.

Studiile de impact asupra sănătății se realizează la cererea beneficiarului și pe cheltuiala beneficiarului. Întotdeauna, în favoarea beneficiarului.

În procedura de emitere a autorizației integrate de mediu a depozitului de deșeuri din Pasul Mestecăniș, studiul de impact realizat la solicitarea Consiliul Județean Suceava, ca beneficiar, arată că totul e în regulă chiar dacă zone de locuit, unele pensiuni aflate în zonă turistică, sunt situate la mai puțin de 1.000 m. Studiul a fost întocmit de Centrul Regional de Sănătate Publică Iași.

De acum înainte, în mod obligatoriu, orice depozit de deșeuri din România poate fi autorizat doar dacă distanța față de zonele locuite este de minim 1.000 m. Inclusiv depozitul de deșeuri din Pasul Mestecăniș. Niciun ordin de ministru nu mai prevede vreo excepție. Argumentul studiilor de impact realizate așa cum spune șeful nu mai poate fi folosit.

Cred, așadar, că avocații sunt cei dintâi care, în nume propriu,  ar trebui să declanșeze controlul puterii judecătorești asupra acte administrative emise de puterea executivă fie la nivel central fie prin agențiile sale”, arată avocatul Diana Ionescu.

Gropile de gunoi din mintea șefilor din Ministerul Sănătății

Potrivit dosarului, în mod contrar, în Normele de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației aprobate prin OMS nr. 119/2014, zona de locuit este definită ca o grupare funcțională de loturi și parcele de teren delimitate teritorial pe care predomină clădiri cu locuințe având ca parametru de măsură densitatea medie de locuire. OMS nr. 119/2014 permite astfel, ca într-un caz concret, construcțiile individuale să nu fie luate în considerare la analiza legalității stabilirii amplasamentului unui depozit de deșeuri. În același sens, zone de locuit ce nu ating parametrul de măsură necesar al densității medii de locuire pot fi, la fel, ignorate.

”Dacă se consideră de către reclamantă că definirea zonei de locuit, prin raportare la densitatea medie de locuire, este nelegală, distanța de protecție trebuind să fie asigurată și în condițiile existenței unei singure case de locuit, Curtea constată, în acord cu cele susținute și prin întâmpinare, că această situație nu poate exista în mod legal, neputându-se imagina construirea unei locuințe în afara zonei de locuit. Este evident că legiuitorul a avut în vedere poziționarea depozitelor de deșeuri față de zonele de locuit conforme planului de urbanism general și a planului de urbanism zonal, toate construcțiile edificate trebuind să se încadreze în planurile de urbanism.

În ceea ce privește dispozițiile art. 20 alin. 2 din Ordinul OMS nr. 119/2014, contestate, Curtea reține că acestea sunt nelegale, din următoarele considerente: Rezultă din aceste dispoziții legale că, pe baza studiului de impact asupra sănătății publice, poate fi modificată distanța minimă de protecție sanitară de 1.000 m, atât în sensul majorării acesteia, dar și în sensul reducerii sale.

Or, astfel cum corect susține și reclamanta, Curtea constată că dispozițiile HG nr. 349/2005, act normativ cu putere superioară, nu permite reducerea distanței minime de 1.000 m, dispozițiile art. 1.1.2.1.2 din Anexa nr. 2 reglementând în termeni categorici faptul că verificarea amplasamentului unui depozit ține seama de: poziționarea față de zonele de locuit existente sau planificate; distanța de protecție față de corpul depozitului trebuie să fie de cel puțin 1000 m pentru depozitele de deșeuri nepericuloase și periculoase; construcțiile individuale vor fi luate în considerare separat.

Acest act normativ nu conține nici o reglementare prin care să se permită modificarea distanței minime de protecție de 1000 m, în sensul reducerii sale, astfel cum permit dispozițiile art. 20 alin. 1 din OMS nr. 119/2014”, se arată în motivarea Curții de Apel Cluj.

De Flutur la fostul ministru PNL al Justiției

Gropile de gunoi de la Mestecăniş – Pojorâta şi Vorniceni – Moara sunt unele dintre cele mai importante investiţii făcute în ultimii ani de către Consiliul Judeţean (CJ) Suceava. Însă, aceste proiecte ale administrației conduse de Gheorghe Flutur (PNL) au fost contestate în mai multe cauze. În majoritatea proceselor, CJ Suceava a fost reprezentat în instanță de firma de avocatură a lui Valeriu Stoica, fost preedinte al PNL și fost ministru al Justiției.  De-a lungul timpului, instituția condusă de Gheorghe Flutur a acordat contracte de 375.000 de lei pentru cabinetul de avocatură al fostului coleg de partid, Valeriu Stoica.

Ce mai prevede decizia instanței clujene

Prin decizia instanței clujene nu vor putea fi făcute derogări de la prevederile ordinului respectiv pentru mai multe categorii de investiții prevăzute în art. 11 care stabilește distanțele minime de protecție sanitară între teritoriile protejate și perimetrul unităților care produc disconfort și riscuri asupra sănătății populației. Spre exemplu, fermele de păsări nu vor putea fi amplasate la mai puțin de 1 km față de zonele locuite, cele de taurine la mai puțin de 500 metri, iar cele de porci la 1.500 de metri. În aceeași categorie intră și crematoriile umane sau parcurile eoliene, care nu pot fi construite la mai puțin de un kilometru față de zonele locuite.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here