Curtea de Apel Cluj s-a făcut preş în faţa DNA

Procurorul şef Anca Mărincean a ieşit învingătoare din lupta pe care DNA a dus-o aproape patru ani cu mai multe personalităţi politice, afacerişti şi funcţionari publici. Sentinţele definitive pe care judecătorii Claudia Ilieş şi Valentin Chitidean le-au dat în dosarul ”Mită la CJ” demonstrează încă o dată puterea pe care parchetul lui Kovesi o are asupra magistraţilor, chiar şi atunci când probele din dosar sunt parcă desprinse dintr-un film SF.

 

Victoria blatului DNA, CA Cluj şi turnătorul Răzvan Pop

În 17 ianuarie a avut loc ultimul termen de judecată din dosarul de corupţie ce îi are ca şi inculpaţi pe Horia Uioreanu (fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj), Ioan Bene, Vasile Pogăcean (oameni de afaceri), Ioan Petran (fost consilier judeţean) şi Gabriel Davidescu (fost director de dezvoltare în firma UTI).

În 31 ianuarie, magistraţii Claudia Ilieş şi Vasile Chitidean s-au pronunţat definitiv în cazul recursului formulat de Horea Uioreanu la sentinţa dată în mai 2016 de Tribunalul Cluj prin care acesta a fost condamnat la 6 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la spălare de bani. Curtea de Apel Cluj l-a condamnat la 6 ani şi 4 luni de închisoare şi interzicerea unor drepturi şi a schimbat încadrarea faptei de complicitate la spălare de bani cu tentativă la spălare de bani. Sentinţa este definitivă.

De asemenea, instanţa l-a mai condamnat pe Ioan Bene la 3 ani şi 8 luni de închisoare cu executare, şi a menţinut pedepsele aplicate de Tribunalul Cluj pentru Vasile Pogăcean, de 3 ani de închisoare, pentru Ioan Petran, de 3 ani de închisoare cu suspendare, şi a lui Gabriel Davidescu, de 2 ani şi 8 luni de închisoare cu suspendare.

La ultimul termen de judecată, Anca Mărincean, procuror şef al DNA Cluj a cerut instanţei pedepse mai mari pentru Horia Uioreanu şi Ioan Bene, considerând că hotărârea Tribunalului Cluj este criticabilă.

Mai criticabilă s-a dovedit a fi modalitatea prin care DNA a început această anchetă, folosindu-se de turnătorul Răzvan Pop care la acea dată era acuzat că a luat mită, iar cu toate că şi-a recunoscut faptele, procurorii au decis, ca prin minune, că nu sunt suficiente probe împotriva lui. Nu s-a ţinut cont nici de posibilitatea ca Răzvan Pop a colaborat cu procurorii pentru a scăpa de problemele penale pe care le avea. Mai mult, condamnările din dosar s-au bazat pe declaraţiile turnătorului Pop şi a lui Ursache – celălalt sifonar din dosar – despre care ştim că sunt una şi aceeaşi persoană, mitul neputând fi demontat. Un alt mijloc de probă îl constituie şi tabelele Excel pe de calculatorul lui Răzvan Pop, pentru care Uioreanu este acuzat că ţinea în acele tabele evidenţa şpăgilor pe care le-ar fi primit.

Avocaţii inculpaţilor au arătat de mai multe ori că Răzvan Pop nu s-a rezumat doar la un simplu denunţ, ci a redactat ”cel mai probabil făcând apel la propria-i imaginaţie, un fişier Excel şi a reuşit să umple mijloacele de stocare electronică ale DNA-ului cu înregistrări ambientale în care făcea tot posibilul să provoace diverse persoane în scopul obţinerii de probe”, spunea avocatul Alexandru Rîşniţă, reprezentantul lui Pogăcean.

 

 

 

Relaţia lui Răzvan Pop cu DNA, criticată

Înainte de a depune la dosar concluziile scrise, avocaţii Radu Chiriţă şi Tiberiu Ban, reprezentanţii lui Uioreanu au cerut achitarea inculpatului pe motiv că fapta nu este prevăzută de lege, invocând lipsa de tipicitate.

Avocaţii au arătat că nu este Horia Uioreanu a primit bani în calitate de preşedinte al PNL Cluj şi nu în calitate de preşedinte al CJ, funcţii pe care le deţinea concomitent.

”Societatea nu realizează că un partid nu poate să crească cu aer. Avem o societate plină de suspiciuni. Este vorba de modul în care percepem legea partidelor politice. Întrebarea e: Poate un partid să primească bani de la diferite persoane? Da! Dacă nu dai chitanţă şi nu se fac acte e contravenţie, însă nu putem vorbi de luare de mită. Nu poţi condamna un om pentru declaraţii mincinoase. Nu avem, dovezi că banii erau pentru foloase personale”, a spus Radu Chiriţă la proces.

 

 

Ioan Bene: Am fost constrâns de Uioreanu

Ioan Bene a fost apărat de către Mircea Ilian şi Mihai Neamţ, cel din urmă precizând la termenul din 17 ianuarie că dosarul ”suferă sub aspectul logicii juridice”. Omul de afaceri consideră că se simte vinovat că a cumpărat firma Napoca Construcţii de la Ţiriac: ”Oricine o lua, păţea la fel”. Ioan Bene spune că nu a dat bani pentru ca Uioreanu să-i dea ceva în schimb, căci exista un contract semnat între Aeroport şi CJ, însă a dat banii constrâns pentru campanie.

În concluziile depuse înainte de pronunţate, avocatul Mihai Neamţu a rezumat că ”remiterea sumelor de bani este unicul element necontroversat, celelalte elemente ale cauzei făcând obiectul disputei nu doar între acuzare şi apărare, ci chiar între apărările subsemnatului şi ale coinculpatului Uioreanu. Elementul esenţial, care se impune a fi analizat în cauză este scopul remiterii sumelor de bani, element în legătură cu care s-au conturat 3 variante:

1. Varianta DNA – expusă în Rechizitoriu – sumele s-ar fi remis pentru ca Uioreanu să direcţioneze alocări bugetare din bugetul CJ Cluj nemijlocit în vederea contractelor derulate de SC Napoca.
2. Varianta coinculpatului Uioreanu – subsemnatul aş fi realizat donaţii benevole către PNL
3. Varianta subsemnatului şi unica corespunzătoare realităţii – am fost constrâns de Uioreanu”

 

 

 

Călin Budişan: ”Percepţia banilor care s-au dat a fost diferită”

Gabriel Davidescu a fost apărat de avocaţii Călin Budişan şi Eugen Iordăchescu. Fostul director de dezvoltare în firma UTI a spus instanţei că nu înţelege de ce a fost condamnat şi îi mulţumeşte lui Dumnezeu că nu a împrumutat mai multe persoane: ”Pe Petran l-am perceput ca un om disperat care îmi cere ajutorul”, a spus Davidescu înainte ca soluţiile definitive să fie date.

Avocatul Călin Budişan spune că percepţia banilor care s-au dat a fost diferită, clientul său a considerat că a fost un împrumut, iar Petran sponsorizare. Budişan a cerut Curţii de Apel să trimită cauza spre rejudecare, să schimbe încadrarea juridică şi să dispună achitarea.

 

 

Avocatul Rîşniţă: Solicităm achitare, chiar dacă ar fi să dezamăgiţi optica generală

Vasile Pogăcean, reprezentat de Alexandru Rîşniţă şi Delia Retegan, spune că finanţările le-a primit în baza hotărârilor de Guvern şi este ilogic să-i fi dat mită la Uioreanu.

Făcând referire la Răzvan Pop, Alexandru Rîşniţă a menţionat că ”Orice minciună bună are un sâmbure de adevăr. Aici e o lucrare din perspectivă juridică  şi non-juridică. Cred că trebuie să ne dezicem de acest context al luptei anti-corupţie, magistraţii să se sustragă de context. Cum vor fi privite în viitor aceste hotărâri? Solicităm să pronunţaţi o soluţie de achitare, chiar dacă ar fi să dezamăgiţi optica generală”, a susţinut Rîşniţă la ultimul termen de judecată.

 

 

Ciprian Păun: Sentinţa dată de instanţa de fond suferă de imaginaţie

Fostul consilier judeţean, Ioan Petran a fost apărat de către avocatul Ciprian Păun care a îndemnat să nu fie demonizat tot sistemul politic şi spune că sentinţa dată de instanţa de fond suferă de o boală – de imaginaţie.

”Ioan Petran era în Consiliul Judeţean din 2004, fost membru în comisia pentru Iulius Mall, iese din Hanul Dacilor de la Iulius şi Davidescu îi dă plicul cu banii, de faţă cu 400 de oameni. Aceasta nu e relaţie de mituitor, ci de prieten”, a spus Ciprian Păun.

 

 

 

Mandate de executare a pedepsei

Poliţiştii clujeni au pus în aplicare în 31 ianuarie, mandatele de arestare pe numele lui Horea Uioreanu şi a lui Vasile Pogăcean, condamnaţi definitiv la pedeapsa cu închisoarea.

„La data de 31.01.2018, poliţişti din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale, au pus în aplicare două mandate de executare a pedepsei închisorii, emise de Tribunalul Cluj.

Pe numele a doi bărbaţi din municipiul Cluj-Napoca, respectiv comuna Iclod, judeţul Cluj, au fost emise mandate de executare a unor pedepse de 6 ani şi 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, tentativă de complicitate la infracţiunea de spălare de bani şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, respectiv 3 ani închisoare pentru dare de mită”, spun reprezentanţii IPJ Cluj.

Poliţiştii efectuează cercetări privind un al treilea bărbat (n.r. Ioan Bene) care a fost dat în urmărire naţională deoarece nu a fost găsit la domiciliu pentru punerea în aplicare a mandatului de executare a pedepsei.

Cei doi bărbaţi au fost introduşi în Penitenciarul de Maxima Siguranţă Gherla.

 

 

Acuzaţiile DNA

În rechizitoriul întocmit la vremea respectivă de procurori se arăta că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu “a pretins de la Pogăcean Vasile suma totală de 693.224 lei din care, în perioada aprilie 2013 – mai 2014, în mod repetat, a primit în zece tranşe suma totală de 134.500 lei pentru ca, în exercitarea funcţiei sale, să direcţioneze alocări bugetare din bugetul CJ Cluj nemijlocit sau prin mecanismele de finanţare reglementate de OUG nr. 28/2013 către unităţi administrativ teritorial din judeţul Cluj, în vederea finanţării contractelor pe care respectivele entităţi le aveau cu societatea Sinai Compimpex SRL, deţinută de inculpatul Pogăcean Vasile”.

Potrivit procurorilor anticorupţie, Uioreanu “a pretins de la inculpatul Ioan Bene suma totală de 300.000 lei, din care în perioada octombrie 2012 -martie 2014, în mod repetat, a primit în şapte tranşe suma totală de 278.000 lei pentru ca, în exercitarea funcţiei sale, să direcţioneze alocări bugetare din bugetul CJ Cluj nemijlocit în vederea plăţii contractelor derulate de SCC Napoca SA deţinută de inculpatul Ioan Bene”

Potrivit comunicatului citat, Horea Uioreanu şi Ioan Bene întocmeau acte în fals, ca să disimuleze actele de corupţie.

“În încercarea de a disimula adevărata înţelegere între părţi, respectiv plata unei sume cu titlu de mită, la data de 13 mai 2014, inculpatul Uioreanu Horea Dorin a convenit cu inculpatul Bene Ioan ca acesta să facă demersuri pentru încheierea în fals a unui contract şi a unei facturi fiscale între una din societăţile deţinute de omul de afaceri, respectiv SC Napocamin SRL cu societatea Centrul de Cercetări şi Studii Calitative şi Cantitative SRL. Actele respective atestă în fals o convenţie comercială între cele două societăţi, fiind folosite pentru a crea aparenţa unei plăţi licite asupra unui studiu de piaţă – sondaj de opinie de care a beneficiat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, în valoare de 5.000 euro”, se arăta în rechizitoriul dosarului.

Potrivit anchetatorilor, Uioreanu “a pretins, împreună cu inculpatul Ioan Petran, consilier judeţean, la data de 9 aprilie 2014, de la inculpatul Gabriel Davidescu, director de dezvoltare al SC UTI Grup SA, suma de 20.000 euro (câte 10.000 euro pentru fiecare din cei doi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Cluj) pentru ca, în exercitarea atribuţiilor funcţiei, să promoveze în cadrul CJ Cluj un proiect de hotărâre şi să emită o Hotărâre de Consiliu Judeţean, prin care să se aprobe, în favoarea societăţii UTI Hotel & Parking SRL, în cadrul contractului de concesiune derulat cu CJ Cluj, realizarea unei parcări long term pentru 108 locuri în incinta Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj Napoca. Din banii pretinşi, la data de 17.04.2014, a primit efectiv 5.000 euro”.

În ceea ce priveşte relaţia dintre Horea Uioreanu şi omul de afaceri Vasile Pogăcean, procurorii susţineau că Pogăcean i-ar fi dat cu titlu de mită lui Uioreanu aproape 135.000 de lei.

“În perioada aprilie 2013-mai 2014, inculpatul Uioreanu Horea Dorin a pretins de la inculpatul Pogăcean Vasile remiterea, cu titlu de mită, a unei sume totale de 693.224 lei, constând într-un procent de aproximativ 15% din sumele alocate bugetar de CJ Cluj pentru contractele aflate în derulare de către firma Sinai Comimpex SRL aparţinând omului de afaceri, suma fiind pretinsă tocmai pentru ca, în calitatea sa de conducător la instituţiei judeţene să aloce sumele vizate de omul de afaceri. După ce a primit, în avans, o primă tranşă în cuantum de 40.000 lei, Uioreanu Horea Dorin, în lunile mai şi octombrie 2013, în calitate de preşedinte al Consiliului judeţean Cluj, a propus Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, alocarea de fonduri bugetare, prin OUG 28/2013, unor anumite comune (Fizeşul Gherlii, Câţcău, Iclod, Bonţida) pentru lucrări pe care primăriile respective le aveau în derulare cu SC Sinai Comimpex SRL, în detrimentul altor comune”, se arăta în rechizitoriul dosarului.

Lucrările la Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca au fost un prilej bun pentru ca Horea Uioreanu să primească de mai multe ori bani cu titlu de mită de la omul de afaceri Ioan Bene, arătau procurorii DNA.

“În cursul anului 2011, a fost încheiat contractul de lucrări între Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca RA, în calitate de achizitor şi asocierea SCC NAPOCA SA – SC ICCO SYSTEMS SRL- SC GEO ARC SRL, în calitate de executant, având ca obiect prima etapă de executare, finalizare şi întreţinerea lucrării „Pistă de decolare aterizare de 3.500 m şi suprafeţe de mişcare aferente” la un preţ de 32.436.982,99 euro, durata contractului fiind stabilită la 3 ani, respectiv până la 5 septembrie 2014. Finanţarea investiţiei urma a fi asigurată din bugetul judeţului.”, declarau procurorii.

Pe toată durata executării contractului, acesta a fost adiţionat cu 24 de acte, care i-au crescut valoarea până la 42 de milioane de euro, spuneau procurorii.

Horea Uioreanu primea mita în tranşe, susţineau procurorii atestă în fals o convenţie comercială între cele două societăţi, fiind folosite pentru a crea aparenţa unei plăţi licite asupra unui studiu de piaţă – sondaj de opinie de care a beneficiat preşedintele Consiliului Judeţan Cluj, în valoare de 5.000 euro”, se arăta în rechizitoriul dosarului.

Potrivit anchetatorilor, Uioreanu “a pretins, împreună cu inculpatul Ioan Petran, consilier judeţean, la data de 9 aprilie 2014, de la inculpatul Gabriel Davidescu, director de dezvoltare al SC UTI Grup SA, suma de 20.000 euro (câte 10.000 euro pentru fiecare din cei doi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Cluj) pentru ca, în exercitarea atribuţiilor funcţiei, să promoveze în cadrul CJ Cluj un proiect de hotărâre şi să emită o Hotărâre de Consiliu Judeţean, prin care să se aprobe, în favoarea societăţii UTI Hotel & Parking SRL, în cadrul contractului de concesiune derulat cu CJ Cluj, realizarea unei parcări long term pentru 108 locuri în incinta Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj Napoca. Din banii pretinşi, la data de 17.04.2014, a primit efectiv 5.000 euro”.

Procurorii spuneau că în această cauză s-a instituit sechestrul şi s-a indisponibilizat suma de 13.500 lei aparţinând lui Horea Uioreanu, în vederea confiscării speciale. De asemenea, s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra unui imobil situat în Cluj, în suprafaţă de 195 metri pătraţi aparţinând lui Uioreanu, până la concurenţa sumei de 421.300 lei, în vederea confiscării speciale.

 

 

 

Nota Bene: #numairezist!

“Nimeni nu este mai presus de lege”, spune articolul 16 (2) din Constituţia României. Cu toate acestea, în timp ce România este condamnată pe bandă rulantă la CEDO, judecătorii şi procurorii nu sunt traşi la răspundere, iar lipsa unei astfel de acţiuni transformă oamenii din sistemul judiciar în zei care bagă oameni la puşcărie după bunul lor plac. Sau a altora…

Îmi exprim, încă o dată, îngrijorarea faţă de sistemul judiciar din România şi susţin modificarea legilor justiţiei. Până una alta, judecătorii şi procurorii abuzivi mai pot sta o vreme liniştiţi…. #numairezist!