Luna trecută, Curtea de Apel Târgu Mureş l-a condamnat pe fostul director al Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice (AJFP) Harghita, Kedves Emeric, la o pedeapsă de 3 ani şi 4 luni de închisoare cu executare, pentru comiterea infracţiunilor de abuz în serviciu şi cumpărare de influenţă. Înainte de condamnare, prin încheierea penală din 2 octombrie, Curtea de Apel Târgu Mureș a constatat nulitatea absolută a interceptărilor convorbirilor telefonice şi a proceselor-verbale de redare a acestora, dispunând, prin urmare, excluderea materială a acestora de la dosarul cauzei. Soluţia instanţei este consecinţa constatării necompetenţei generale a organului care a pus în executare mandatele de supraveghere tehnică, şi anume a Serviciului Român de Informaţii.T

Potrivit soluţiei pe scurt a Curţii de Apel Târgu Mureş, Kedves Emeric a fost condamnat la 2 ani şi 8 opt luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu. De asemenea, fostul director al AJFP Harghita a primit 2 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă, iar prin contopirea celor două pedepse au rezultat 3 ani şi 4 luni de detenţie.

Totodată, instanţa a dispus aplicarea pedepsei accesorii care constă în interzicerea exercitării drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, precum şi dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura o activitate de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii, de la rămânerea definitivă deciziei şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

Prin aceeaşi sentinţă, Curtea de Apel Târgu Mureş a hotărât că fostul director al AJFP Harghita este obligat „la plata sumei de 431.830,48 lei cu titlu de despăgubiri, precum şi la plata obligaţiilor accesorii calculate de la data de 26.03.2009, când obligaţia a devenit scadentă, până la data executării integrale a plăţii”.

Prin aceeaşi decizie, instanţa mureşeană a hotărât condamnarea lui Cârcu Dan Mugur la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de trafic de influenţă.

În primă instanţă, la finalul anului trecut, la Tribunalul Harghita, Kedves Emeric a fost achitat în cazul infracţiunii de abuz în serviciu şi a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei pentru săvârşirea faptei de cumpărare de influenţă.

Abuzul în serviciu a fost săvârşit, potrivit procurorilor DNA, în urmă cu 10 ani

Fostul director al finanţelor publice harghitene a fost trimis în judecată, în stare de libertate, de procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) – Serviciul Teritorial Târgu Mureş în luna martie 2017.

Conform rechizitoriului întocmit de procurorii DNA, în cursul anului 2012, Agenţia Naţională de Integritate – Inspecţia de Integritate a întocmit un raport de evaluare, rămas definitiv în anul 2014, ca urmare a unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care a stabilit existenţa unei stări de incompatibilitate în care s-a aflat Kedves Emeric. Documentul a fost transmis ulterior către Comisia de Disciplină din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în vederea declanşării procedurii disciplinare faţă de fostul director.

„În acest context, pentru a evita suportarea efectelor în plan profesional, inculpatul Kedves Emeric, în calitatea menţionată mai sus, a solicitat sprijinul inculpatului Cârcu Dan Mugur (persoană care a deţinut diverse funcţii de conducere în cadrul Ministerului Finanţelor Publice), pentru ca acesta să-şi exercite influenţa pe care o avea sau lăsase să creadă că o avea asupra unor funcţionari din cadrul ANAF şi a unor magistraţi de la Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie.

Pentru acest ajutor, acesta din urmă a pretins şi primit de la inculpatul Kedves Emeric suma de 1.000 de lei”, se arăta în rechizitoriu în legătură cu fapta de cumpărare de influenţă.

În ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu, procurorii au reţinut că, în cursul anului 2009, Kedves Emeric, în calitate de şef al AJFP Harghita, „prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, a emis o decizie prin care a admis contestaţia formulată de un om de afaceri şi i-a restituit acestuia din urmă în mod ilegal suma de 431.830,48 lei”.

„Această sumă de bani reprezenta TVA achitată de omul de afaceri pentru achiziţionarea, prin licitaţie publică, a unui imobil executat silit şi despre care acesta susţinea că a fost plătită în plus faţă de obligaţiile sale fiscale”, se mai preciza în rechizitoriul DNA.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală s-a constituit parte civilă în această cauză cu suma de 431.830,48 lei, reprezentând prejudiciul cauzat bugetului de stat.

Curtea de Apel Târgu Mureş a exclus interceptările SRI

Prin încheierea penală din data de 2 octombrie 2019 Curtea de Apel Târgu Mureş, în faza procesuală a apelului, a constatat nulitatea absolută a interceptărilor convorbirilor telefonice şi a proceselor-verbale de redare a acestora, dispunând, prin urmare, excluderea materială a acestora de la dosarul cauzei. Soluţia instanţei este consecinţa constatării necompetenţei generale a organului care a pus în executare mandatele de supraveghere tehnică, şi anume a Serviciului Român de Informaţii, informează avocații Andra Coț și George Zlati din cadrul SCPA Sergiu Bogdan & Asociații.

„Privitor la competenţa SRI de a efectua acte de punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, Curtea de Apel consideră că lucrătorii acestui serviciu nu aveau o astfel de competenţă, nefăcând parte din categoria lucrătorilor specializaţi ai poliţiei în sensul dispoziţiilor art. 142 alin. (1) C. pr. pen.

Aşadar, rezultă cu claritate că, la momentul punerii în executare mandatelor de supraveghere tehnică, lucrătorii SRI nu intrau în categoria organelor de cercetare penală sau a lucrătorilor specializaţi ai poliţiei (care pot deţine avizul de ofiţeri de politie judiciară), enumeraţi în cuprinsul art. 142 alin.(1) C. pr. pen., putând fi incluşi doar în categoria altor organe specializate ale statului, prevăzută în acelaşi articol, în forma anterioară deciziei Curţii Constituţionale amintite (Decizia nr. 51/2016).

(…) Curtea de Apel consideră că punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, ce s-a materializat în interceptarea convorbirilor, atrage nulitatea absolută a acestora, în lumina deciziei Curţii Constituţionale nr. 302/2017. Aceasta deoarece, actele au fost îndeplinite de către un organ care nu avea calitatea de organ de cercetare penală al poliţiei judiciare ori organ de cercetare penală special.

Procedându-se în această modalitate, nu se poate pune doar problema încălcării competenţei după materie, respectiv funcţională, întrucât această chestiune s-ar putea pune numai dacă necompetenţa ar viza organele judiciare. Cum lucrătorii SRI nu aveau calitatea de organe judiciare, realizarea actelor menţionate s-a efectuat cu încălcarea competenţei generale a organelor statului. Bineînţeles, că această încălcare va fi valorificată prin prisma dispoziţiilor art. 281 alin. (1) lit. b) C. pr. pen., întrucât o astfel de încălcare a competenţei organelor statului atrage cu atât mai mult nulitatea absolută actelor a astfel realizate”, se arată Curtea de Apel Târgu Mureș.

Avocații clujeni mai precizează că raportat la subiectul supus discuţiei sunt relevante următoarele decizii ale Curţii Constituţionale:

– Decizia nr. 51/20161, prin care s-a statuat că este neconstituţională sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispoziţiilor art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, ceea ce a condus la concluzia că Serviciul Român de Informaţii nu are competenţa de a pune în executare mandate de supraveghere tehnică de drept comun;

– Decizia nr. 302/2017, prin care s-a constatat faptul că soluţia legislativă cuprinsă în dispoziţiile art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, care nu reglementează în categoria nulităţilor absolute încălcarea dispoziţiilor referitoare la competenţa materială şi după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, este neconstituţională;

– Decizia nr. 26/2019, prin care s-a stabilit că există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Parlament, pe de o parte şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, generat de încheierea între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii a protocoalelor din 4 februarie 2009 şi 8 decembrie 2016.

„Încheierea penală a Curţii de Apel Târgu tranşează unele aspecte care au determinat discuţii în practica judiciară ulterior pronunţării acestor decizii de către Curtea Constituţională. Mai exact, soluţia răspunde întrebărilor legate de: aplicarea în timp a deciziilor Curţii Constituţionale;semnificaţia sintagmei cauze pendinte;sancţiunea incidentă şi momentul procesual în care instanţa trebuie să se pronunţe asupra cererii de excludere a probelor (mai exact, dacă aceasta trebuie să se pronunţe asupra cererii anterior dezbaterilor pe fond ori dacă se poate pronunţa asupra acesteia prin chiar hotărârea prin care se soluţionează fondul cauzei)”, mai arată avocații.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here