Curtea de Conturi a PSD

Parlamentul a avizat pozitiv candidaturile lui Ilie Sârbu, socrul lui Victor Ponta, și a lui Niculae Bădălău, senator PSD, pentru funcțiile de vicepreședinte a Curții de Conturi a României. Astfel, tripticul PSD care va verifica activitatea financiară a tuturor instituțiilor publice din țară este completat de Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi, unul dintre apropiații lui Liviu Dragnea. Mai trebuie menționat că senatorul Bădălău a reușit să ocupe acest post în urma faptului că a modificat legea care viza ocuparea funcțiilor de conducere a acestei instituții.

În cursul acestei săptămâni, Parlamentul a avizat pozitiv numirile în funcție a lui lie Sârbu, pentru funcţia de vicepreşedinte al Curţii de Conturi, şi a senatorului PSD, Niculae Bădălău, pentru funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii de Audit.

Ilie Sârbu, socrul lui Victor Ponta, a fost validat pe locul rămas vacant prin demisia lui Nicu Marcu de la Curtea de Conturi, pe durata rămasă a mandatului început cu data de 15 octombrie 2014.

Au mai primit avizul parlamentarilor comisiilor de buget, pentru funcţia de consilier al Curţii de Conturi, Sorin Lazăr, Ion Călin, Claudia Boghicevici (pentru un mandat de 9 ani, începând cu 15 octombrie 2020), Dezso Csongor – Attila, Adrian Popa.

 De remarcat este faptul că Bădălău a reușit să ocupe funcția cu ajutorul unui artificiu legislativ la care a lucrat din 2017. Printr-un amendament adoptat în bloc de colegii lui din PSD legea de funcționare a Curții de Conturi a fost modificată. Până la introducerea amendamentului lui emis de Bădălău, pentru a ocupa o funcţie la Curtea de Conturi, trebuia să ai studii superioare economice sau juridice, vechime de minimum 10 ani în specialitatea studiilor absolvite şi pregătire profesională temeinică. Însă, senatorul Bădălău, care este de profesie inginer, a modificat legea, astfel că funcţia poate fi ocupată și cu o diplomă de inginer. Pe lângă salariul generos, care ar ajunge până la 5000 de euro, Bădălău va avea acces la tot bugetul instituţiei, iar anul trecut suma pe care curtea de conturi a primit-o a fost de 363 milioane de lei.

Contestatarii lui Bădălău din PSD spun că el este un „locotenent Dragnist”, iar votarea acestuia în poziția menționată reprezintă „un șmen politic incredibil pentru anul 2020”.

Ilie Sîrbu deconspirat că a fost DIE

Celălalt vicepreședinte al Curții de Conturi, Ilie Sîrbu, a fost deconspirat în trecut că a fost agent DIE. Informația a fost făcută public în urmă cu mai bine de 10 ani, în 2006, însă de atunci și până acum s-a pus ”batista pe țambal”.

Un fost ofițer al Securității Timiș susținea că fostul senator PSD Ilie Sîrbu a ofițer al Direcției de Informații Externe a Securității.

„A fost racolat de DIE și folosit inclusiv la Vatican. Vor apărea aceste informații”, a declara Liviu Turcu. Se pare că Sîrbu a ”decolat” în misiune în anul 1985, odată cu Traian Băsescu (Anvers, Belgia) şi cu colegul de seminar Daniel Ciobotea (Geneva, Elveţia), actualul Patriarh al României. Sîrbu a fost profesor la Seminarul Teologic Caransebeș (1976 – 1978), apoi director (1978 – 1981). În perioada 1981 – 1991 a fost consilier economic al Mitropoliei Banatului. În anul 1975 a devenit licențiat în Teologie. Apoi, în 1985, a mers în Elveția unde a urmat o specializare în ecumenism, iar în 1989 a fost în Germania la un curs de marketing și management – relații bănci. Și după 1989 a fost plecat la diverse specializări, în 1990 fiind plecat la o firmă din Germania unde a făcut un curs de perfecționare, iar în 1994 urmând un alt curs de finanțe-bănci tot în Germania.

De altfel, senatorul Valer Marian a depus o plângere penală împotriva lui Sîrbu și a ginerului lui, Victor Ponta, însă procurorii au dat neînceperea urmăririi penale iar judecătorii au respins plângerea.

Valer Marian susține că Ilie Sîrbu ar fi fost colaborator al Securității, că ar fi fost racolat înainte de 89, ba chiar ar fi avut misiuni, între care aceea de a-l supraveghea pe Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane din perioada comunismului.

Procurorii Parchetului General au făcut investigații, au cerut relații de la Consiliul Național Pentru Studierea Arhivelor Fostei Securități și niciuna din aceste corespondențe nu ar confirma ceea ce afirma Valer Marian, care spune că a primit informațiile chiar de la foști lucrători ai Securității.

Șeful Curții de Conturi, a plecat de la Vasile Blaga și-a ajuns la Liviu Dragnea

Mihai Busuioc a fost secretar general adjunct la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în perioada în care Liviu Dragnea conducea această instituție. De asemenea, și Vasile Dîncu l-a păstrat pe Busuioc în funcție după ce PSD-situl clujean a preluat conducerea ministerului.

După aceea, Busuioc a fost numit secretar general al Guvernului de către fostul premier Sorin Grindeanu, imediat după acesta a fost investit în funcție. Numirea lui a fost prima decizie a lui Grindeanu în calitate de premier. În aprilie, Mihai Busuioc a fost numit membru în Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom, fiind propus de către statul român, prin Ministerul Energiei.

În 2014 când a fost numit la Ministerul Dezvoltării, EVZ scria că Busuioc a fost omul de încredere al lui Vasile Blaga, membru al PDL sectorul 4 și fostul șef al Oficiului de Cadastru din vremea Elenei Udrea, fiind implicat în multe afaceri cu retrocedări din București și din România.

Anul trecut, vicepreședintele Autorității Electorale Permanente (AEP) Marian Muhuleț a acuzat marți Curtea de Conturi că a refuzat în mod repetat declanșarea unui control privind modul în care au fost cheltuiţi banii publici primiţi de PSD din subvenţiile acordate partidelor politice în anul 2017.

Hoț de grâu șef la Curtea de Conturi a României

Bădălău, cunoscut pentru numeroasele scandaluri în care a fost implicat, are o condamnare penală definitivă pentru furt de grâu.

Iată ce scrie în dosarul 108 din 1988 de la Judecătoria Bolintin Vale: „În ziua de 13.01.1988, inculpatul Bădălău Niculae, subinginer la ICAPA Giurgiu, profitând de neatenţia muncitorilor din cadrul Bazei de recepţie Malu Spart, care serveau masa de prânz, a sustras patru saci de grâu în greutate de 12 duble dintr-un pătul pe care i-a transportat la locuinţa inculpatului Gheorghe Dumitru cu autoturismul Dacia 1300 nr. 3-B-6440 proprietatea sorei sale, vânzându-l acestuia cu suma de 1.200 lei.

De menţionat că anterior inculpatul Bădălău Niculae mergând la domiciliul inculpatului Gheorghe Dumitru de la care a cumpărat un curcan cu suma de 400 lei a acceptat rugămintea acestuia din urmă de a-i procura nişte grâu pentru păsări de la Baza de recepţie Malu Spart unde lucra. (…) Prejudiciul cauzat de inculpatul Bădălău Niculae în sumă de 2.570 lei a fost recuperat integral prin restituirea grâului sustras”.

Inculpatul și-a recunoscut fapta și a regretat-o, fiind condamnat la un an de închisoare. O amnistie a regimului Ceaușescu i-a șters însă cazierul judiciar.