Dacă va continua cum s-a stabilit. Bugetarea participativă, proiectul care ar putea schimba faţa oraşului

Proiectul pentru bugetare participativă ar trebui să continue anul acesta, după ce anul 2013 a reprezentat un leat pilot pentru această iniţiativă. Potrivit unor surse, planurile pentru anul acesta nu se pliază de dezideratele iniţiale ale proiectului, însă primarul este încântat de rezultate şi spune că anul acesta ar putea fi extins.

Săptămâna aceasta ar urma ca reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca să remită un raport privind proiectul de bugetare participativă, care a fost în faza de pilot anul trecut, concentrându-se pe cartierul Mănăştur.

Pe parcursul anului 2013, cetăţenii celui mai mare cartier al municipiului Cluj-Napoca au fost invitaţi să se implice în acest proiect unic în România. În urma întâlnirilor desfăşurate pe parcursul anului s-au trasat nişte domenii prioritare ale comunităţii, iar pe 10 decembrie 2013, au continuat dezbaterile, pentru a stabili cum vor fi puse în practică proiectele importante pentru Mănăştur în acest an.

”Continuăm şi în 2014 cu bugetarea participativă. Urmează să luăm decizia în care cartier mai mergem. În Mănăştur, bineînţeles, vom continua, şi să vedem dacă mai avem resurse să putem merge şi în alte cartiere, împreună cu ONG-urile. Toate obiectivele care au fost stabilite de oameni sunt bugetate. Ce este expres, e modernizarea cinematografului Dacia, dar şi modernizarea parcului Primăverii, de exemplu, sau pasajele subterane care sunt acolo, strada Mehedinţi. Deci obiectivele pe care le-au spus la bugetare”, a declarat Emil Boc pentru Gazeta de Cluj.

Încă se lucrează la proiectul 2014

Potrivit purtătoarei de cuvânt a Primăriei, Oana Buzatu, acum se lucrează la finalizarea raportului pentru proiectul pilot al bugetării participative. După ce acesta este gata, trebuie validat de primar şi acesta va decide cum va fi acesta făcut public, dacă va fi prezentat într-o conferinţă de presă sau publicat pe site.

Diana Apan, unul din reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca în acest proiect, a declarat că pentru anul 2014 au fost stabilite o serie de obiective, de la cele minimale, la cele maximale, şi proporţia în care acestea vor fi urmărite ţine de resursele puse la dispoziţie de instituţie. „Încă lucrăm la ceea ce se va întâmpla anul acesta. Ţinem legătura cu toţi cei cu care am lucrat până acum, şi de la Babeş-Bolyai, şi de la ONG-uri. Sunt foarte multe perspective implicate în acest proiect”, a declarat aceasta.

„Nu există modalitatea legală de a include în bugetul local bugetarea participativă. Însă la investiţii se pot include aspecte discutate şi stabilite în cadrul bugetării participative. Legal, primim de la Guvern toate capitolele bugetare şi nu avem cum să introducem noi altele noi. Şi atunci trebuie să includem în aceste capitole elemente din bugetarea participativă”, a adăugat Diana Apan.

Ce s-a făcut până acum

Pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca există o secţiune specială dedicată bugetării participative. Aici au fost publicate „chemările” la dezbateri pentru cetăţenii din Mănăştur, cartierul pilot din 2013, dar şi o parte din rezultatele acestor discuţii dintre administraţie şi cetăţeni. Sunt menţionate, de exemplu, mai multe străzi pe care, la solicitarea mănăşturenilor, s-au început lucrări de modernizare şi întreţinere, locuri de joacă verificate, dintre care unele au fost curăţate şi reparate, şi altele luate în evidenţă pentru intervenţii ulterioare, reamenajări de puncte gospodăreşti, amenajare de zone de parcare, verificări ale Poliţiei Locale, dar şi mai multe intervenţii în spaţii verzi şi amplasări de garduri metalice.

Deocamdată, priorităţile stabilite de administraţie în urma primelor dezbateri pare să fie legată exclusiv de partea de infrastructură şi îmbunătăţire a aspectului cartierului. Bugetarea participativă îşi propunea să fie mult mai mult la început, însă aceste aspecte vor deveni probabil mai acute pe măsură ce oamenii se obişnuiesc cu demersurile care le permit să îşi facă vocea auzită, pentru a propune soluţii pentru comunitatea din care fac parte.

Ce este bugetarea participativă?

„Bugetarea participativă este un proces deschis, incluziv, transparent şi de durată, prin care cetăţenii se implică direct în formularea deciziilor privind priorităţile de cheltuire a banilor din bugetul local al municipiului şi este derulat cu succes în oraşe din toată lumea. Întâlnirile de cartier au scopul de a prezenta iniţiativa către comunitate, a discuta cu cetăţenii despre bugetarea participativă şi cartierul lor şi a colecta primele propuneri şi idei”, se arată pe pagina dedicată acesteia pe site-ul Primăriei.

„De ce buget participativ pentru Cluj-Napoca? Dorim ca prin implementarea acestui proiect să devenim un model de bune practici în domeniu în România şi Europa de Est. Clujul este primul municipiu din România care aplică bugetul participativ. Este vorba de un demers civic fundamental, de respect faţă de plătitorul de taxe. E un proces destul de complicat, realizat prin implicarea autorităţilor şi societăţii civile, pentru o mai bună utilizare a banului public”, a declarat primarul Emil Boc în cadrul unei conferinţe de presă, anul trecut.

Mănăştur, Cluj-Napoca în miniatură

„În cartierul Mănăştur locuieşte aproape o treime din populaţia oraşului Cluj-Napoca raportat la populaţia stabilă. Acest cartier conţine întreaga complexitate urbană a oraşului Cluj-Napoca, însă la o scală mai mică. Orice proiect pilot de bugetare participativă care doreşte să se extindă la nivelul întregului municipiu Cluj-Napoca va avea de rezolvat la nivelul cartierului Mănăştur principalele obstacole şi va beneficia de principalele oportunităţi pe care le oferă întregul oraş”, arată reprezentanţii Primăriei.

Model de bună practică

„Bugetul participativ a început să fie experimentat în 1989, la Porto Alegre, în Brazilia şi de atunci s-a răspândit, în diverse variante, în câteva sute de oraşe din lume. La Porto Alegre (1,5 milioane de locuitori), după câţiva ani s-a ajuns la o participare de câteva zeci de mii de locuitori, iar sumele alocate în acest proces au ajuns la circa 200 de milioane de dolari. Statisticile primăriei au arătat că în 1996, de exemplu, 100.000 de cetăţeni au participat la dezbaterile legate de buget, adică 8% din populaţia adultă. Dacă o treime din populaţie trăia în condiţii precare sau în mahalale (favelas), în urma implementării BP cifrele au fost spectaculoase: anual se asfaltau în cartierele sărace 20-25 de km, 98% dintre locuitori au apă curentă faţă de 75% în 1988, canalizarea a crescut de la 46% la 98%, asistenţa locativă a crescut de 15 ori, numărul şcolilor publice a crescut de 3 ori într-un interval de 12 ani”, arată Adrian Dohotaru, unul din iniţiatorii proiectului de la Cluj, citat de Adevărul.